Cine a pus mâna pe porumbul Moldovei! Două companii controlează aproape jumătate din exporturi

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au rămas la un nivel modest în lunile iulie–august 2026, perioadă care, în mod tradițional, nu este una activă pentru comerțul cu această cultură. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în cele două luni au fost exportate 24.944 de tone de porumb, cu 24% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când volumul s-a ridicat la 20.044 de tone.

În același timp, prețul mediu de export a continuat tendința ascendentă din ultimii ani și a ajuns la 4,34 lei pentru un kilogram, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2023 încoace.

Economistul precizează că volumele exportate în iulie și august reprezintă, în mare parte, ultimele stocuri ale sezonului agricol 2025/2026. În total, în perioada octombrie 2025 – august 2026, Republica Moldova a exportat aproximativ 375.000 de tone de porumb.

Cei mai mari doi exportatori în lunile iulie–august au fost „OROM-IMEXPO” SRL, cu 6.208 tone, echivalentul a circa 25% din total, și „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 5.154 de tone, sau 21%. Împreună, cele două companii au asigurat peste 45% din întregul volum exportat în această perioadă.

În clasamentul exportatorilor urmează „ANVAR-COM” SRL, cu 4.080 de tone, „AVVATERRA-SM” SRL, cu 3.514 tone, și „ANCOM-AGRO” SRL, cu 3.126 de tone.

Libanul a fost principala destinație pentru porumbul moldovenesc în lunile iulie–august 2026. Pe această piață au ajuns 12.519 tone, adică peste jumătate din totalul exporturilor din perioada analizată. Prețul mediu pentru livrările către Liban a fost de 4,44 lei/kg.

Pe locul al doilea s-a situat Ucraina, cu 4.172 de tone, reprezentând aproximativ 17% din total. Potrivit lui Iurie Rija, aceste livrări nu înseamnă însă că porumbul a fost destinat consumului pe piața ucraineană.

„În realitate, porumbul moldovenesc ajunge în Ucraina prin portul Reni, de unde este reexpediat mai departe, pe cale fluvială sau maritimă, către alte destinații”, explică economistul.

Mai mult, exporturile către Ucraina au avut loc exclusiv în prima săptămână a lunii iulie, într-o perioadă în care ruta logistică prin Reni încă funcționa. Ulterior, acest traseu a fost afectat de blocajele logistice semnalate în regiune.

Alte destinații importante pentru porumbul moldovenesc au fost Turcia, cu 3.729 de tone, și Grecia, cu 3.126 de tone.

Datele arată că, deși volumul exporturilor din iulie–august a fost mai mare decât anul trecut, ritmul rămâne unul redus, specific finalului de sezon, în timp ce prețul mediu de export continuă să urce.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de cereale și oleaginoase din Republica Moldova se confruntă cu blocaje simultane pe două dintre principalele rute logistice transportul naval pe Dunăre și punctele de trecere rutieră spre România. Reprezentanții sectorului au discutat problema, la 14 septembrie, în cadrul a două ședințe separate cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Cea mai gravă situație este în prezent pe Dunăre. Accesul Portului Internațional Liber Giurgiulești către Marea Neagră se realizează prin Canalul Sulina, aflat pe teritoriul României, iar în zona Reni–Giurgiulești ar aștepta în prezent între cinci și opt nave.

Potrivit reprezentanților sectorului cerealier și oleaginos, tranzitul prin Canalul Sulina presupune întârzieri de peste 15 zile. În același timp, restricțiile de pescaj, de aproximativ 5,5–6,5 metri față de gabaritul nominal de 7,20 metri, obligă operatorii să efectueze rotații suplimentare și să utilizeze nave încărcate doar parțial.

Sectorul salută implicarea directă a ministrului Eugen Osmochescu, care a răspuns prompt problemelor semnalate și a decis să meargă la fața locului pentru identificarea unor soluții concrete.

Una dintre soluțiile propuse este autorizarea încărcării la radă, adică transferul mărfurilor pe nave aflate la ancoră, fără ocuparea unei dane portuare. Sectorul susține că o asemenea măsură ar permite deblocarea rapidă a navelor aflate în așteptare și ar putea adăuga o capacitate suplimentară de 20.000–50.000 de tone la fiecare rotație.

Cererea pentru aplicarea acestui mecanism a fost deja depusă, iar operațiunile ar urma să se desfășoare în zona Giurgiulești–Reni–Galați. Pentru punerea în aplicare este însă necesar acordul Comisiei Europene.

Subiectul urmează să fie discutat marți, 15 septembrie, de viceprim-ministrul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unei întrevederi cu comisarul european responsabil de proiectele de infrastructură din Republica Moldova și Ucraina. Tema centrală va fi fluidizarea traficului naval pe Dunăre.

Probleme sunt semnalate și pe coridorul rutier din zona Giurgiulești. Miercuri, 16 septembrie, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, și Viorel Cernăuțanu urmează să se deplaseze la fața locului pentru a evalua posibilitatea reintroducerii dirijării rutiere pe tronsonul Reni–Giurgiulești, segment de aproximativ doi kilometri care leagă portul de punctul vamal.

Sectorul cere inclusiv transmiterea anticipată către Poliția de Frontieră a listelor cu camioanele care dețin statut de Operator Economic Autorizat, astfel încât acestea să poată fi dirijate și, dacă este necesar, însoțite prin coloanele formate pe drumul public până la intrarea în zona vamală.

O altă solicitare vizează reactivarea mecanismului de acces alternant pentru transportatorii moldoveni și ucraineni, sistem care ar fi funcționat anterior.

Reprezentanții sectorului susțin că, spre deosebire de discuțiile anterioare, de această dată autoritățile au stabilit deja acțiuni concrete și termene apropiate: o discuție la nivelul Comisiei Europene pe 15 septembrie și o vizită tehnică la Giurgiulești pe 16 septembrie.

Rămâne însă de văzut dacă discuțiile se vor transforma și în decizii efective un calendar clar pentru autorizarea încărcării la radă și reluarea mecanismelor de dirijare a traficului rutier la Giurgiulești.