Cine a pus mâna pe porumbul Moldovei! Două companii controlează aproape jumătate din exporturi

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au rămas la un nivel modest în lunile iulie–august 2026, perioadă care, în mod tradițional, nu este una activă pentru comerțul cu această cultură. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în cele două luni au fost exportate 24.944 de tone de porumb, cu 24% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când volumul s-a ridicat la 20.044 de tone.

În același timp, prețul mediu de export a continuat tendința ascendentă din ultimii ani și a ajuns la 4,34 lei pentru un kilogram, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2023 încoace.

Economistul precizează că volumele exportate în iulie și august reprezintă, în mare parte, ultimele stocuri ale sezonului agricol 2025/2026. În total, în perioada octombrie 2025 – august 2026, Republica Moldova a exportat aproximativ 375.000 de tone de porumb.

Cei mai mari doi exportatori în lunile iulie–august au fost „OROM-IMEXPO” SRL, cu 6.208 tone, echivalentul a circa 25% din total, și „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 5.154 de tone, sau 21%. Împreună, cele două companii au asigurat peste 45% din întregul volum exportat în această perioadă.

În clasamentul exportatorilor urmează „ANVAR-COM” SRL, cu 4.080 de tone, „AVVATERRA-SM” SRL, cu 3.514 tone, și „ANCOM-AGRO” SRL, cu 3.126 de tone.

Libanul a fost principala destinație pentru porumbul moldovenesc în lunile iulie–august 2026. Pe această piață au ajuns 12.519 tone, adică peste jumătate din totalul exporturilor din perioada analizată. Prețul mediu pentru livrările către Liban a fost de 4,44 lei/kg.

Pe locul al doilea s-a situat Ucraina, cu 4.172 de tone, reprezentând aproximativ 17% din total. Potrivit lui Iurie Rija, aceste livrări nu înseamnă însă că porumbul a fost destinat consumului pe piața ucraineană.

„În realitate, porumbul moldovenesc ajunge în Ucraina prin portul Reni, de unde este reexpediat mai departe, pe cale fluvială sau maritimă, către alte destinații”, explică economistul.

Mai mult, exporturile către Ucraina au avut loc exclusiv în prima săptămână a lunii iulie, într-o perioadă în care ruta logistică prin Reni încă funcționa. Ulterior, acest traseu a fost afectat de blocajele logistice semnalate în regiune.

Alte destinații importante pentru porumbul moldovenesc au fost Turcia, cu 3.729 de tone, și Grecia, cu 3.126 de tone.

Datele arată că, deși volumul exporturilor din iulie–august a fost mai mare decât anul trecut, ritmul rămâne unul redus, specific finalului de sezon, în timp ce prețul mediu de export continuă să urce.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile vor intensifica lupta cu site-urile ilegale de jocuri de noroc, în special cele cu rădăcini în Rusia. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan la ședința de joi a Guvernului în contextul aprobării taxei de viciu pentru sector.

„În paralel, și asta cred că e provocarea de partea noastră, trebuie să combatem toate site-urile ilegale care operează fără licență. Multe din ele sunt rusești, apropo, n-o să le numesc, ca să nu le fac reclamă. Noi le închidem unul, apare altul. E și responsabilitatea noastră acolo, pe de o parte, am crescut taxele, dar trebuie și să combatem site-urile ilegale care operează pe teritoriul Moldovei. Aici se face foarte mult lucru, și cu Banca Națională pentru a bloca canalul ăsta de bani și cu STISC pentru a bloca accesul la ele”, spune Tofan.

Executivul propune Parlamentului să aprobe o taxă de 6% pe mizele depuse de persoanele fizice care participă la jocuri de noroc și un alt impozit, de 25% din venitul brut al Loteriei Naționale a Moldovei sau a partenerului său.

Anterior, prim-ministrul a anunțat că Guvernul ar putea reexamina și restricțiile privind publicitatea jocurilor de noroc legale. Tofan a menționat în mod special situația Loteriei Naționale, care e într-o poziție dezavantajoasă în raport cu platformele străine, care continuă să investească în promovare și să atragă jucători din Republica Moldova.

„Loteria Națională acum am limitat-o foarte mult la publicitate și a fost o intenție bună, […] dar am pus-o într-o situație în care ei nu pot lucra de la egal la egal cu jucătorii din alte țări care investesc în reclamă și fac ce vor”, a explicat Tofan.

Premierul consideră că soluția trebuie să reprezinte un compromis între o taxare mai mare a sectorului și crearea unor condiții în care operatorii legali să poată concura cu piața gri.