Statul vrea bani ieftini, dar băncile îi țin la pușculiță. Așteaptă să crească dobânzile

Ministerul Finanțelor a vrut să împrumute de la bănci 150 mil. lei, dar a reușit să atragă doar 23,7 mil. lei în urma ultimei licitației a titlurilor de stat. Dobânzile propuse pentru hârtiile de valoare au fost de: 2 ani – 6%, 3 ani – 6,1%, 5 ani – 6,2%. Volumul ofertei a fost de 50 mil. lei pentru fiecare tip de obligațiune.

Astfel, în urma licitației, Ministerul Finanțelor pentru un termen de doi ani a vrut să împrumute 10,4 mil. lei, la o rată medie ponderată de 6,09%. Pentru obligațiunile cu termen de scadență de trei ani dobânda a fost de 6,19%, iar pentru cele de cinci ani – 6,3%. În ceea ce privește volumul, finanțele au reușit să se împrumute cu doar 2,7 milioane de lei și, respectiv, 10,5 mil. lei.

Același tablou se atestă și la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). Ministerul nu poate atrage volumul de bani pe care și l-a propus. La ultima licitație din 14 septembrie, finanțele au vrut să atragă 1,8 miliarde de lei, dar s-a ales cu doar 922 mil. lei. Rata medie a VMS cu termen de circulație de 364 zile constituie 5,81%, în timp ce rata anuală a inflației în Moldova în august 2021 a fost de 4,64%.

Economiștii susțin că Ministerul de Finanțe nu reușește să atragă banii necesari de la bănci ca urmare a dobânzilor mici. Și acest lucru se explică prin faptul că BNM deja de două ori a majorat rata de bază, care în prezent a ajuns la 4,65% pe fundalul scumpirilor care se așteaptă. Or, din acest motiv băncile așteaptă dobânzi mai mari pentru a credita statul.

#bonuri trezoreriale #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal anunță că, în urma controalelor ulterioare finalizate în perioada 19 ianuarie – 13 februarie 2026, au fost identificate obligații vamale suplimentare în valoare totală de 3,342 milioane de lei, sumă care urmează să fie încasată la bugetul de stat.

Potrivit instituției, verificările au scos la iveală mai multe tipuri de încălcări ale legislației vamale. Printre cele mai frecvente nereguli se numără beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar preferențial sau favorabil, neincluderea tuturor elementelor constitutive în valoarea în vamă a mărfurilor, precum și nerespectarea destinației finale pentru bunurile importate cu facilități fiscale și vamale.

De asemenea, inspectorii au depistat cazuri de încadrare tarifară eronată a mărfurilor importate, situații în care a fost aplicat un cuantum redus al taxelor vamale.