Statul vrea bani ieftini, dar băncile îi țin la pușculiță. Așteaptă să crească dobânzile

Ministerul Finanțelor a vrut să împrumute de la bănci 150 mil. lei, dar a reușit să atragă doar 23,7 mil. lei în urma ultimei licitației a titlurilor de stat. Dobânzile propuse pentru hârtiile de valoare au fost de: 2 ani – 6%, 3 ani – 6,1%, 5 ani – 6,2%. Volumul ofertei a fost de 50 mil. lei pentru fiecare tip de obligațiune.

Astfel, în urma licitației, Ministerul Finanțelor pentru un termen de doi ani a vrut să împrumute 10,4 mil. lei, la o rată medie ponderată de 6,09%. Pentru obligațiunile cu termen de scadență de trei ani dobânda a fost de 6,19%, iar pentru cele de cinci ani – 6,3%. În ceea ce privește volumul, finanțele au reușit să se împrumute cu doar 2,7 milioane de lei și, respectiv, 10,5 mil. lei.

Același tablou se atestă și la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). Ministerul nu poate atrage volumul de bani pe care și l-a propus. La ultima licitație din 14 septembrie, finanțele au vrut să atragă 1,8 miliarde de lei, dar s-a ales cu doar 922 mil. lei. Rata medie a VMS cu termen de circulație de 364 zile constituie 5,81%, în timp ce rata anuală a inflației în Moldova în august 2021 a fost de 4,64%.

Economiștii susțin că Ministerul de Finanțe nu reușește să atragă banii necesari de la bănci ca urmare a dobânzilor mici. Și acest lucru se explică prin faptul că BNM deja de două ori a majorat rata de bază, care în prezent a ajuns la 4,65% pe fundalul scumpirilor care se așteaptă. Or, din acest motiv băncile așteaptă dobânzi mai mari pentru a credita statul.

#bonuri trezoreriale #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida tranziției accelerate spre surse regenerabile, gazul natural continuă să joace un rol-cheie în sistemele energetice ale mai multor state europene, arată o analiză bazată pe datele Băncii Mondiale pentru anii 2021–2023.

Potrivit datelor, Azerbaijan este lider absolut la ponderea gazului în producția de electricitate: 92% din energia electrică este generată din gaze naturale. Pe următoarele poziții se află Malta cu 86% și Republica Moldova cu 85%, ceea ce plasează Moldova în top 3 cele mai dependente economii europene de gaz pentru producția de electricitate.

Gazul are o importanță majoră și în Belarus, unde circa 75% din electricitate este produsă din acest combustibil. În Rusia, ponderea gazului ajunge la 45%, un nivel comparabil cu cel din Irlanda (48%), Italia (45%) și Armenia (42%).

La polul opus, există state care nu folosesc deloc gazul natural pentru producerea energiei electrice. Printre acestea se numără Elveția, Muntenegru și Estonia, care mizează pe alte surse — hidroenergie, nuclear sau regenerabile.

În ceea ce privește Republica Moldova, aceasta era dependentă de curentul de la Cuciurgan, care livra curent electric părții drepte a Nistrului. Energia era produsă din gazul rusesc, pentru care Tiraspolul nu plătea. De la 1 ianuarie 2025, Chișinăul a renunțat definit la curentul din stânga Nistrului, după ce Federația Rusă a suspendat livrările de metan în stânga Nistrului, pe care ulterior le-a reluat dar în cantități mai mici. Este vorba de 3,2 milioane metri cubi, față de 5,2 milioane cât livra înainte de suspendarea livrărilor.