Statul vrea bani ieftini, dar băncile îi țin la pușculiță. Așteaptă să crească dobânzile

Ministerul Finanțelor a vrut să împrumute de la bănci 150 mil. lei, dar a reușit să atragă doar 23,7 mil. lei în urma ultimei licitației a titlurilor de stat. Dobânzile propuse pentru hârtiile de valoare au fost de: 2 ani – 6%, 3 ani – 6,1%, 5 ani – 6,2%. Volumul ofertei a fost de 50 mil. lei pentru fiecare tip de obligațiune.

Astfel, în urma licitației, Ministerul Finanțelor pentru un termen de doi ani a vrut să împrumute 10,4 mil. lei, la o rată medie ponderată de 6,09%. Pentru obligațiunile cu termen de scadență de trei ani dobânda a fost de 6,19%, iar pentru cele de cinci ani – 6,3%. În ceea ce privește volumul, finanțele au reușit să se împrumute cu doar 2,7 milioane de lei și, respectiv, 10,5 mil. lei.

Același tablou se atestă și la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). Ministerul nu poate atrage volumul de bani pe care și l-a propus. La ultima licitație din 14 septembrie, finanțele au vrut să atragă 1,8 miliarde de lei, dar s-a ales cu doar 922 mil. lei. Rata medie a VMS cu termen de circulație de 364 zile constituie 5,81%, în timp ce rata anuală a inflației în Moldova în august 2021 a fost de 4,64%.

Economiștii susțin că Ministerul de Finanțe nu reușește să atragă banii necesari de la bănci ca urmare a dobânzilor mici. Și acest lucru se explică prin faptul că BNM deja de două ori a majorat rata de bază, care în prezent a ajuns la 4,65% pe fundalul scumpirilor care se așteaptă. Or, din acest motiv băncile așteaptă dobânzi mai mari pentru a credita statul.

#bonuri trezoreriale #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.