Statul vrea bani ieftini, dar băncile îi țin la pușculiță. Așteaptă să crească dobânzile

Ministerul Finanțelor a vrut să împrumute de la bănci 150 mil. lei, dar a reușit să atragă doar 23,7 mil. lei în urma ultimei licitației a titlurilor de stat. Dobânzile propuse pentru hârtiile de valoare au fost de: 2 ani – 6%, 3 ani – 6,1%, 5 ani – 6,2%. Volumul ofertei a fost de 50 mil. lei pentru fiecare tip de obligațiune.

Astfel, în urma licitației, Ministerul Finanțelor pentru un termen de doi ani a vrut să împrumute 10,4 mil. lei, la o rată medie ponderată de 6,09%. Pentru obligațiunile cu termen de scadență de trei ani dobânda a fost de 6,19%, iar pentru cele de cinci ani – 6,3%. În ceea ce privește volumul, finanțele au reușit să se împrumute cu doar 2,7 milioane de lei și, respectiv, 10,5 mil. lei.

Același tablou se atestă și la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). Ministerul nu poate atrage volumul de bani pe care și l-a propus. La ultima licitație din 14 septembrie, finanțele au vrut să atragă 1,8 miliarde de lei, dar s-a ales cu doar 922 mil. lei. Rata medie a VMS cu termen de circulație de 364 zile constituie 5,81%, în timp ce rata anuală a inflației în Moldova în august 2021 a fost de 4,64%.

Economiștii susțin că Ministerul de Finanțe nu reușește să atragă banii necesari de la bănci ca urmare a dobânzilor mici. Și acest lucru se explică prin faptul că BNM deja de două ori a majorat rata de bază, care în prezent a ajuns la 4,65% pe fundalul scumpirilor care se așteaptă. Or, din acest motiv băncile așteaptă dobânzi mai mari pentru a credita statul.

#bonuri trezoreriale #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele cu patentă achiziționată în anul 2026 vor putea decide dacă rămân în vechiul regim sau trec la noul cadru legal destinat freelancerilor, însă autoritățile recomandă utilizarea noii legislații, care oferă beneficii fiscale și sociale mai largi. Precizarea a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice, Eugen Osmochescu, în contextul legislației noi privind activitatea freelancerilor, care va intra în vigoare în 2026.

”Este la discreția fiecărei persoane, însă legea vine cu un cadru juridic și instituțional mult mai benefic, predictibil și transparent”, a menționat oficialul.

Noua lege permite activitatea independentă în aproximativ 40 de domenii, printre care designeri, consultanță în tehnologia informației, arhitectură, relații publice și comunicare, activități de curățenie, servicii foto, fabricarea bijuteriilor, dar și alte tipuri de servicii prestate pe cont propriu. Astfel, persoanele fizice vor putea activa legal fără a înregistra o companie.

Procedura de începere a activității este una simplificată și se bazează pe notificare și asumare pe propria răspundere. „Validarea are loc automat de către Agenția Servicii Publice, după care persoanei i se atribuie un cod în baza căruia poate activa”, a explicat ministrul. Înregistrarea poate fi realizată atât online, cât și fizic, inclusiv prin platforma EVO sau prin intermediul băncilor.

Cea mai importantă noutate vizează regimul fiscal. Freelancerii vor achita un impozit unic de 15% pentru o cifră de afaceri anuală de până la 1,2 milioane de lei. Veniturile care vor depăși acest plafon vor fi impozitate cu 35%.

Totodată, persoanele care vor activa în baza noii legislații vor beneficia de protecție socială și medicală deplină. „Freelancerii vor fi asigurați din punct de vedere medical și social, vor avea acces la pensii, indemnizații și concedii plătite”, a precizat Eugen Osmochescu. Activitatea va fi complet transparentă, toate încasările urmând să fie realizate printr-un cont bancar dedicat. În același timp, nu va exista obligația de a ține contabilitate și nici de a depune rapoarte fiscale sau statistice.

Noua legislație, cunoscută drept „Legea freelancerilor”, publicată în Monitorul Oficial la 29 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.