Statul vrea bani ieftini, dar băncile îi țin la pușculiță. Așteaptă să crească dobânzile

Ministerul Finanțelor a vrut să împrumute de la bănci 150 mil. lei, dar a reușit să atragă doar 23,7 mil. lei în urma ultimei licitației a titlurilor de stat. Dobânzile propuse pentru hârtiile de valoare au fost de: 2 ani – 6%, 3 ani – 6,1%, 5 ani – 6,2%. Volumul ofertei a fost de 50 mil. lei pentru fiecare tip de obligațiune.

Astfel, în urma licitației, Ministerul Finanțelor pentru un termen de doi ani a vrut să împrumute 10,4 mil. lei, la o rată medie ponderată de 6,09%. Pentru obligațiunile cu termen de scadență de trei ani dobânda a fost de 6,19%, iar pentru cele de cinci ani – 6,3%. În ceea ce privește volumul, finanțele au reușit să se împrumute cu doar 2,7 milioane de lei și, respectiv, 10,5 mil. lei.

Același tablou se atestă și la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). Ministerul nu poate atrage volumul de bani pe care și l-a propus. La ultima licitație din 14 septembrie, finanțele au vrut să atragă 1,8 miliarde de lei, dar s-a ales cu doar 922 mil. lei. Rata medie a VMS cu termen de circulație de 364 zile constituie 5,81%, în timp ce rata anuală a inflației în Moldova în august 2021 a fost de 4,64%.

Economiștii susțin că Ministerul de Finanțe nu reușește să atragă banii necesari de la bănci ca urmare a dobânzilor mici. Și acest lucru se explică prin faptul că BNM deja de două ori a majorat rata de bază, care în prezent a ajuns la 4,65% pe fundalul scumpirilor care se așteaptă. Or, din acest motiv băncile așteaptă dobânzi mai mari pentru a credita statul.

#bonuri trezoreriale #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.