WSJ: SUA va sancționa tranzacțiile de răscumpărare (ransomware) în criptomonede și platformele care le susțin

19 Sept. 2021, 13:01
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Sept. 2021, 13:01 // Actual //  MD Bani

Administraţia Biden se pregăteşte să adopte sancţiuni împotriva mai multor entităţi pentru a lupta împotriva tranzacţiilor ilicite în criptomonede precum plăţile cerute în cazul atacurilor de tip ransomware, scrie vineri Wall Street Journal, preluat de AFP.

Trezoreria americană americană intenţionează să impună sancţiuni de săptămâna viitoare, conform unor surse apropiate dosarului. Contactată de AFP, Trezoreria nu a răspuns vineri seară unei solicitări de a comenta aceste informaţii.

Potrivit experţilor citaţi de cotidianul economic american, Departamentul Trezoreriei SUA, care a refuzat să precizeze ţintele acestor sancţiuni, ar urma să vizeze portofelele digitale care acceptă tranzacţii de răscumpărare şi platformele criptografice care ajută la transferarea acestor sume.

Dincolo de sancţiunile ţintite, Departamentul Trezoreriei SUA intenţionează şi să publice noi directive pentru firme privind riscurile asociate facilitării plăţilor asociate atacurilor de tip ransomware. Aceste directive ar urma să impună şi amenzi.

Securitatea cibernetică este una dintre priorităţile administraţiei președintelui Joe Biden, după un val de atacuri informatice în urma cărora s-au solicitat răscumpărări în criptomonede, care a pus în lumină vulnerabilităţi majore.

De altfel, Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă din lume, este criticată cu regularitate de autorităţile de reglementare pentru utilizarea sa ilegală. Moneda virtuală a fost utilizată de piraţii informatici care cer răscumpărări companiilor sau autorităților locale pentru a debloca un serviciu pe care l-au blocat.

Atacul spectaculos de la începutul lunii mai asupra companiei americane Colonial Pipeline, care a perturbat distribuirea de carburant în SUA, a provocat o reacţie în forţă a autorităţilor şi o parte din răscumpărarea plătită, de 4,4 milioane de dolari, plătită în bitcoin, a fost recuperată.

Mai târziu în aceeaşi lună, gigantul mondial al procesării cărnii, JBS, a fost victima unui atac cibernetic şi a plătit o răscumpărare de 11 milioane de dolari hackerilor.

Printre celelalte ţinte recente din SUA se află colectivităţi locale, spitale şi firme de asigurare. Un mare număr dintre aceste atacuri sunt atribuite unor grupuri de hackeri cu sediul în Rusia şi care operează cel puţin cu aprobarea tacită a Kremlinului.

În iulie, preşedintele Joe Biden i-a cerut într-un apel telefonic omologului său rus Vladimir Putin să acţioneze împotriva atacurilor cibernetice de tip ransomware care originează în Rusia.

Potrivit unui raport al Chainalysis apărut în februarie, tranzacţiile în criptomonede în scopuri ilegale au atins 10 miliarde de dolari în 2020, respectiv 1% din totalul activităţilor criptomonedelor de anul trecut. Numărul de răscumpărări plătite în criptomonede a ajuns în 2020 la aproape 350 de milioane de dolari.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.