WSJ: SUA va sancționa tranzacțiile de răscumpărare (ransomware) în criptomonede și platformele care le susțin

19 Sept. 2021, 13:01
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Sept. 2021, 13:01 // Actual //  MD Bani

Administraţia Biden se pregăteşte să adopte sancţiuni împotriva mai multor entităţi pentru a lupta împotriva tranzacţiilor ilicite în criptomonede precum plăţile cerute în cazul atacurilor de tip ransomware, scrie vineri Wall Street Journal, preluat de AFP.

Trezoreria americană americană intenţionează să impună sancţiuni de săptămâna viitoare, conform unor surse apropiate dosarului. Contactată de AFP, Trezoreria nu a răspuns vineri seară unei solicitări de a comenta aceste informaţii.

Potrivit experţilor citaţi de cotidianul economic american, Departamentul Trezoreriei SUA, care a refuzat să precizeze ţintele acestor sancţiuni, ar urma să vizeze portofelele digitale care acceptă tranzacţii de răscumpărare şi platformele criptografice care ajută la transferarea acestor sume.

Dincolo de sancţiunile ţintite, Departamentul Trezoreriei SUA intenţionează şi să publice noi directive pentru firme privind riscurile asociate facilitării plăţilor asociate atacurilor de tip ransomware. Aceste directive ar urma să impună şi amenzi.

Securitatea cibernetică este una dintre priorităţile administraţiei președintelui Joe Biden, după un val de atacuri informatice în urma cărora s-au solicitat răscumpărări în criptomonede, care a pus în lumină vulnerabilităţi majore.

De altfel, Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă din lume, este criticată cu regularitate de autorităţile de reglementare pentru utilizarea sa ilegală. Moneda virtuală a fost utilizată de piraţii informatici care cer răscumpărări companiilor sau autorităților locale pentru a debloca un serviciu pe care l-au blocat.

Atacul spectaculos de la începutul lunii mai asupra companiei americane Colonial Pipeline, care a perturbat distribuirea de carburant în SUA, a provocat o reacţie în forţă a autorităţilor şi o parte din răscumpărarea plătită, de 4,4 milioane de dolari, plătită în bitcoin, a fost recuperată.

Mai târziu în aceeaşi lună, gigantul mondial al procesării cărnii, JBS, a fost victima unui atac cibernetic şi a plătit o răscumpărare de 11 milioane de dolari hackerilor.

Printre celelalte ţinte recente din SUA se află colectivităţi locale, spitale şi firme de asigurare. Un mare număr dintre aceste atacuri sunt atribuite unor grupuri de hackeri cu sediul în Rusia şi care operează cel puţin cu aprobarea tacită a Kremlinului.

În iulie, preşedintele Joe Biden i-a cerut într-un apel telefonic omologului său rus Vladimir Putin să acţioneze împotriva atacurilor cibernetice de tip ransomware care originează în Rusia.

Potrivit unui raport al Chainalysis apărut în februarie, tranzacţiile în criptomonede în scopuri ilegale au atins 10 miliarde de dolari în 2020, respectiv 1% din totalul activităţilor criptomonedelor de anul trecut. Numărul de răscumpărări plătite în criptomonede a ajuns în 2020 la aproape 350 de milioane de dolari.

16 Nov. 2026, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la emisiunile corporative (atragerea unui împrumut de la pe piața de capital n.a), în condițiile în care în vara anului curent compania a creditat statul cu 361 de milioane de lei. Întrebat de ce societatea intenționează să se împrumute de pe piața de capital, după ce anterior a investit sume importante în titluri de stat, Buzatu le-a cerut reprezentanților presei să transmită întrebările în scris.

„Orice întrebări, dacă mai aveți suplimentar, vă rog frumos să ne scrieți”, a răspuns Buzatu, fără să ofere explicații pe fondul subiectului.

Jurnaliștii au încercat să afle cum se explică intenția Energocom de a emite obligațiuni corporative, în condițiile în care compania a plasat anterior bani în valori mobiliare de stat. Întrebările au vizat inclusiv o eventuală legătură dintre aceste operațiuni financiare și tariful la gazele naturale, însă directorul nu a oferit un răspuns concret în schimbul de replici dintre acesta și jurnalist.

Subiectul apare după ce s-a aflat că Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026, fără ca societatea să facă publice detalii privind maturitatea instrumentelor financiare și randamentele obținute.

Anterior, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Buzatu a confirmat efectuarea unor plasamente temporare, dar a refuzat să precizeze pentru ce perioadă au fost investiți banii și ce dobânzi a încasat compania.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat atunci șeful Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat despre durata exactă a investițiilor, acesta a invocat caracterul intern al operațiunilor financiare.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a explicat Buzatu.

Întrebările privind gestionarea resurselor financiare ale Energocom apar într-un context sensibil pentru consumatori, după ce compania a solicitat majorarea tarifului reglementat la gazele naturale de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Totodată, Energocom a anunțat semnarea unui memorandum pentru explorarea posibilității de a emite obligațiuni corporative. Compania a precizat anterior că eventuala finanțare ar urma să fie destinată diversificării surselor de capital și susținerii proiectelor investiționale, nu achiziției de gaze naturale, și că inițiativa nu ar avea impact asupra tarifelor.

Discuțiile despre transparența financiară a companiei vin și pe fundalul veniturilor conducerii Energocom. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu a încasat aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii, la care s-au adăugat aproximativ 36.000 de lei în diurne și peste 14.000 de lei în tichete de masă.