WSJ: SUA va sancționa tranzacțiile de răscumpărare (ransomware) în criptomonede și platformele care le susțin

19 Sept. 2021, 13:01
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
19 Sept. 2021, 13:01 // Actual //  MD Bani

Administraţia Biden se pregăteşte să adopte sancţiuni împotriva mai multor entităţi pentru a lupta împotriva tranzacţiilor ilicite în criptomonede precum plăţile cerute în cazul atacurilor de tip ransomware, scrie vineri Wall Street Journal, preluat de AFP.

Trezoreria americană americană intenţionează să impună sancţiuni de săptămâna viitoare, conform unor surse apropiate dosarului. Contactată de AFP, Trezoreria nu a răspuns vineri seară unei solicitări de a comenta aceste informaţii.

Potrivit experţilor citaţi de cotidianul economic american, Departamentul Trezoreriei SUA, care a refuzat să precizeze ţintele acestor sancţiuni, ar urma să vizeze portofelele digitale care acceptă tranzacţii de răscumpărare şi platformele criptografice care ajută la transferarea acestor sume.

Dincolo de sancţiunile ţintite, Departamentul Trezoreriei SUA intenţionează şi să publice noi directive pentru firme privind riscurile asociate facilitării plăţilor asociate atacurilor de tip ransomware. Aceste directive ar urma să impună şi amenzi.

Securitatea cibernetică este una dintre priorităţile administraţiei președintelui Joe Biden, după un val de atacuri informatice în urma cărora s-au solicitat răscumpărări în criptomonede, care a pus în lumină vulnerabilităţi majore.

De altfel, Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă din lume, este criticată cu regularitate de autorităţile de reglementare pentru utilizarea sa ilegală. Moneda virtuală a fost utilizată de piraţii informatici care cer răscumpărări companiilor sau autorităților locale pentru a debloca un serviciu pe care l-au blocat.

Atacul spectaculos de la începutul lunii mai asupra companiei americane Colonial Pipeline, care a perturbat distribuirea de carburant în SUA, a provocat o reacţie în forţă a autorităţilor şi o parte din răscumpărarea plătită, de 4,4 milioane de dolari, plătită în bitcoin, a fost recuperată.

Mai târziu în aceeaşi lună, gigantul mondial al procesării cărnii, JBS, a fost victima unui atac cibernetic şi a plătit o răscumpărare de 11 milioane de dolari hackerilor.

Printre celelalte ţinte recente din SUA se află colectivităţi locale, spitale şi firme de asigurare. Un mare număr dintre aceste atacuri sunt atribuite unor grupuri de hackeri cu sediul în Rusia şi care operează cel puţin cu aprobarea tacită a Kremlinului.

În iulie, preşedintele Joe Biden i-a cerut într-un apel telefonic omologului său rus Vladimir Putin să acţioneze împotriva atacurilor cibernetice de tip ransomware care originează în Rusia.

Potrivit unui raport al Chainalysis apărut în februarie, tranzacţiile în criptomonede în scopuri ilegale au atins 10 miliarde de dolari în 2020, respectiv 1% din totalul activităţilor criptomonedelor de anul trecut. Numărul de răscumpărări plătite în criptomonede a ajuns în 2020 la aproape 350 de milioane de dolari.

02 Iul. 2026, 09:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Iul. 2026, 09:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Veniturile oficiale ale Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) aproape s-au dublat în primele cinci luni ale anului 2026 și ajuns la circa 64 de milioane de lei, față de aproximativ 30 de milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii Rezoomat.

Potrivit ministrului, creșterea veniturilor este rezultatul schimbării managementului, redeschiderii unor sectoare feroviare și atragerii unei părți din mărfurile care până acum erau transportate rutier.

„Au început să înțeleagă că într-o piață concurențială trebuie să vină cu oferte bune pentru agenții economici. Atunci au crescut și încasările. Dacă până la 31 mai 2025 aveau aproximativ 30 de milioane de lei, la 31 mai 2026 au ajuns la circa 64 de milioane de lei venituri oficiale. Este o dublare a încasărilor”, a declarat Bolea.

Ministrul a afirmat că, deși criza de la CFM nu s-a încheiat, întreprinderea „a încetat să mai cadă”. El a precizat că până la 1 mai 2026 au fost lichidate restanțele salariale, după care compania a început să-și majoreze veniturile.

Printre proiectele care au contribuit la creșterea încasărilor, Bolea a menționat redeschiderea tronsonului feroviar Giurgiulești–Cahul, care ar fi adus aproximativ 6,7 milioane de lei. Potrivit acestuia, pe această rută au început să fie transportate bitum și alte mărfuri care anterior erau descărcate în port și expediate mai departe cu camioanele.

De asemenea, stația Cahul ar fi generat venituri de aproximativ 2,7 milioane de lei din transportul pietrei concasate utilizate la construcția drumurilor, iar sectorul Prut-1 a încasat circa 1,7 milioane de lei în doar două săptămâni după punerea în funcțiune a tronsonului Prut-2.

Bolea a pus dificultățile financiare acumulate de întreprindere în ultimii ani pe seama unui management defectuos.

„Cred că managementul a fost foarte slab. După ce am schimbat directorul general și am numit un alt conducător, s-a schimbat și atitudinea față de muncă. Am analizat problemele, le-am identificat și le-am abordat din punct de vedere economic”, a spus ministrul.

Totodată, oficialul consideră că redeschiderea podului feroviar de la Fălciu ar putea transforma Republica Moldova într-un important nod logistic pentru reconstrucția Ucrainei, infrastructura feroviară urmând să fie utilizată pentru depozitarea, încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor.

În pofida creșterii veniturilor, situația financiară a CFM rămâne dificilă. La 13 februarie 2026, întreprinderea înregistra datorii de 75,3 milioane de lei la contribuțiile sociale și penalități de 40,7 milioane de lei. Restanțele la contribuțiile de asigurări medicale obligatorii se ridicau la 67 de milioane de lei, iar penalitățile aferente la 22,6 milioane de lei. Astfel, obligațiile totale și majorările acumulate depășeau 205 milioane de lei.

În același timp, transportul feroviar de pasageri continuă să genereze pierderi. Potrivit unei note informative, ruta Ungheni–Chișinău–Ungheni produce cheltuieli lunare de aproximativ 2,5 milioane de lei, în timp ce veniturile din vânzarea biletelor se ridică la doar 150–200 de mii de lei. Documentul mai arată că nici operatorii feroviari străini și nici CFM nu sunt interesați să opereze această cursă în condițiile actuale, din cauza lipsei de rentabilitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!