Ștefăniță, despre construcția de la Gaudeamus: Dezvoltarea urbană trebuie ghidată de lege, nu de interpretări politice

Expertul în urbanism Ion Ștefăniță a intervenit într-un live pe rețelele sociale pentru a clarifica polemica apărută în jurul șantierului de pe terenul fostului cinematograf Gaudeamus. Acesta susține că dezvoltarea proiectului este conformă cu reglementările urbanistice și că acuzațiile privind amplasarea construcției în zona protejată a nucleului istoric sunt nefondate.

Ștefăniță a explicat că terenul fostului cinematograf Gaudeamus, situat pe strada Vasile Alecsandri 4, se află într-o zonă definită prin codul urbanistic C3. Conform Planului Urbanistic General (PUG) aprobat în 2007, această categorie permite dezvoltarea de centre comerciale și servicii esențiale, compatibile cu zone rezidențiale din apropiere. Expertul susține că toate actele permisive eliberate de Primăria Chișinău sunt conforme cu reglementările urbanistice în vigoare.

„Referitor la declarația domnului ministru Sergiu Prodan, care a afirmat că acest obiectiv se află în zona de protecție a nucleului istoric al municipiului Chișinău, trebuie precizat că Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicat pe 2 februarie 2005 (numărul 75), stabilește clar limitele nucleului istoric al Chișinăului.

Conform acestuia, hotarul sud-vestic al nucleului istoric este pe strada Alexei Mateevici, ceea ce înceamnă că terenul fostului cinematograf Gaudeamus NU se află în interiorul acestuia”, a afirmat Ion Ștefăniță.

De asemenea, el a menționat că un ghid pentru intervențiile asupra clădirilor istorice din Chișinău, publicat de Minister în 2021, reconfirmă aceste limite.

Un alt punct de dispută este proximitatea față de un monument de for public aflat în zonă. Ștefăniță a explicat că, potrivit legislației, zona minimă de protecție a unui astfel de monument este de 20 de metri, iar măsurătorile arată că distanța dintre monument și șantier este de aproximativ 30 de metri, ceea ce înseamnă că proiectul nu încalcă reglementările.

„Astfel, interpretarea Ministerului Culturii nu are o bază legală solidă. Mai mult, statul nu a luat măsuri concrete pentru conservarea monumentului aflat într-o stare avansată de degradare. Din 2021, Ministerul Culturii a fost notificat despre problemele existente, dar nu a intervenit pentru restaurarea acestuia. În acest context, este paradoxal că acum Ministerul folosește argumente juridice discutabile pentru a bloca un proiect investițional”, a declarat expertul în managementul patrimoniului cultural.

Ștefăniță consideră că această dispută nu are la bază încălcări reale ale legislației urbanistice, ci mai degrabă o instrumentalizare politică a subiectului.

„Această dispută pare mai degrabă o manevră politică în contextul apropierii alegerilor parlamentare din toamnă, decât o preocupare reală pentru protecția patrimoniului”, a subliniat acesta.

În încheiere, expertul a făcut apel la o abordare bazată pe fapte și pe respectarea legislației, fără influențe politice:

„Este esențial să susținem dezvoltarea urbană responsabilă și investițiile care respectă legislația în vigoare. O economie sustenabilă și un oraș modern nu pot fi realizate prin blocaje administrative nejustificate. Să lăsăm deoparte confruntările sterile și să lucrăm împotriva stagnării, pentru un Chișinău modern și funcțional”.

Amintim că, viceprimarul municipiului Chișinău, Ilie Ceban, a precizat luni că pe locul fostul cinematograf „Gaudeamus” va fi construit un complex multifuncțional cu 15 etaje. Anterior, foștii proprietari au încercat să modifice destinația zonei și să o transforme într-o locație unde pot fi construite blocuri de locuit, însă în anul 2020 acest lucru a fost stopat.

Pe 12 februarie, Ministerul Culturii a emis o „notă de poziție”, notând că teritoriul se află în nucleul istoric al Chișinăului, în apropierea unor monumente de for public, iar actele permisive au fost acordate cu încălcarea legislației în vigoare. Drept urmare, autoritatea vrea să tragă la răspundere persoanele responsabile și anularea autorizației.

#Gaudeamus #Stefanita #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.