Ștefăniță, despre construcția de la Gaudeamus: Dezvoltarea urbană trebuie ghidată de lege, nu de interpretări politice

Expertul în urbanism Ion Ștefăniță a intervenit într-un live pe rețelele sociale pentru a clarifica polemica apărută în jurul șantierului de pe terenul fostului cinematograf Gaudeamus. Acesta susține că dezvoltarea proiectului este conformă cu reglementările urbanistice și că acuzațiile privind amplasarea construcției în zona protejată a nucleului istoric sunt nefondate.

Ștefăniță a explicat că terenul fostului cinematograf Gaudeamus, situat pe strada Vasile Alecsandri 4, se află într-o zonă definită prin codul urbanistic C3. Conform Planului Urbanistic General (PUG) aprobat în 2007, această categorie permite dezvoltarea de centre comerciale și servicii esențiale, compatibile cu zone rezidențiale din apropiere. Expertul susține că toate actele permisive eliberate de Primăria Chișinău sunt conforme cu reglementările urbanistice în vigoare.

„Referitor la declarația domnului ministru Sergiu Prodan, care a afirmat că acest obiectiv se află în zona de protecție a nucleului istoric al municipiului Chișinău, trebuie precizat că Monitorul Oficial al Republicii Moldova, publicat pe 2 februarie 2005 (numărul 75), stabilește clar limitele nucleului istoric al Chișinăului.

Conform acestuia, hotarul sud-vestic al nucleului istoric este pe strada Alexei Mateevici, ceea ce înceamnă că terenul fostului cinematograf Gaudeamus NU se află în interiorul acestuia”, a afirmat Ion Ștefăniță.

De asemenea, el a menționat că un ghid pentru intervențiile asupra clădirilor istorice din Chișinău, publicat de Minister în 2021, reconfirmă aceste limite.

Un alt punct de dispută este proximitatea față de un monument de for public aflat în zonă. Ștefăniță a explicat că, potrivit legislației, zona minimă de protecție a unui astfel de monument este de 20 de metri, iar măsurătorile arată că distanța dintre monument și șantier este de aproximativ 30 de metri, ceea ce înseamnă că proiectul nu încalcă reglementările.

„Astfel, interpretarea Ministerului Culturii nu are o bază legală solidă. Mai mult, statul nu a luat măsuri concrete pentru conservarea monumentului aflat într-o stare avansată de degradare. Din 2021, Ministerul Culturii a fost notificat despre problemele existente, dar nu a intervenit pentru restaurarea acestuia. În acest context, este paradoxal că acum Ministerul folosește argumente juridice discutabile pentru a bloca un proiect investițional”, a declarat expertul în managementul patrimoniului cultural.

Ștefăniță consideră că această dispută nu are la bază încălcări reale ale legislației urbanistice, ci mai degrabă o instrumentalizare politică a subiectului.

„Această dispută pare mai degrabă o manevră politică în contextul apropierii alegerilor parlamentare din toamnă, decât o preocupare reală pentru protecția patrimoniului”, a subliniat acesta.

În încheiere, expertul a făcut apel la o abordare bazată pe fapte și pe respectarea legislației, fără influențe politice:

„Este esențial să susținem dezvoltarea urbană responsabilă și investițiile care respectă legislația în vigoare. O economie sustenabilă și un oraș modern nu pot fi realizate prin blocaje administrative nejustificate. Să lăsăm deoparte confruntările sterile și să lucrăm împotriva stagnării, pentru un Chișinău modern și funcțional”.

Amintim că, viceprimarul municipiului Chișinău, Ilie Ceban, a precizat luni că pe locul fostul cinematograf „Gaudeamus” va fi construit un complex multifuncțional cu 15 etaje. Anterior, foștii proprietari au încercat să modifice destinația zonei și să o transforme într-o locație unde pot fi construite blocuri de locuit, însă în anul 2020 acest lucru a fost stopat.

Pe 12 februarie, Ministerul Culturii a emis o „notă de poziție”, notând că teritoriul se află în nucleul istoric al Chișinăului, în apropierea unor monumente de for public, iar actele permisive au fost acordate cu încălcarea legislației în vigoare. Drept urmare, autoritatea vrea să tragă la răspundere persoanele responsabile și anularea autorizației.

#Gaudeamus #Stefanita #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul din Monaco este implicat într-o anchetă penală discretă, care durează de cinci ani, privind posibila acordare preferențială a unui contract public către compania de elicoptere Monacair, deținută de Andrea și Pierre Casiraghi, nepoții prințului Albert II. Informațiile au fost dezvăluite de agenția Bloomberg, care citează surse judiciare și documente din anchetă.

Potrivit anchetatorilor, o funcționară de rang înalt ar fi deschis un canal informal de comunicare cu reprezentanții Monacair și le-ar fi transmis instrucțiuni clare privind criteriile necesare pentru câștigarea contractului, care viza ruta aeriană dintre Monaco și Aeroportul Internațional din Nisa.

Fosta funcționară Catherine Mariani, acum pensionată, a declarat în fața poliției că „rezultatul era predeterminat”. În mărturia sa, ea a spus că „oferta Monacair era preferată” și că „probabil acest lucru se datora faptului că Pierre și Andrea Casiraghi erau membri ai familiei princiare”.

Autoritățile din principat se pregătesc acum să îi audieze oficial pe cei doi Casiraghi, o măsură cu implicații politice sensibile care pune presiune directă pe prințul Albert. Acesta, alături de nepoții săi, neagă orice abatere legală sau influență exercitată în procesul de atribuire a contractului.

Ruta Nisa–Monaco este una extrem de profitabilă și strategică pentru accesul rapid în principat, iar licitația pentru drepturile de operare a fost una strict reglementată. În ciuda acestui fapt, ancheta a scos la iveală suspiciuni serioase privind lipsa de imparțialitate și posibila utilizare a influenței de familie.

În timp ce publicul monegasc și presa internațională urmăresc cu atenție evoluția cazului, palatul princiar tace. Este pentru prima dată în ultimii ani când familia conducătoare a Monaco se confruntă cu o anchetă penală care implică direct interese financiare personale.