Stoianoglo insistă să fi ANULATE două decizii ale Judecătoriei Chișinău, prin care Platon a adjudecat două CLĂDIRI

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, solicită Curții Supreme de Justiție (CSJ) să anuleze două decizii de judecată prin care Veaceslav Platon a obținut două clădiri din centrul municipiului Chișinău – „Centrul de modă” și clădirea ASITO. Decizia lui Stoianoglo a venit la scurt timp, după ce controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a decis să atace în instanță ordonanța sa prin care nu-i permitea să intre în posesia acestor două clădiri, scrie Ziarul Național.

Potrivit recursului în anulare, procurorul general cere casarea a două încheieri a magistraților de la Ciocana, care au fost emise pe 15 decembrie 2020 și 10 decembrie 2020 dar și rejudecarea cauzelor date. Mai mult, Stoianoglo cere magistrații de la CSJ să respingă plângerea depusă de Veaceslav Platon. În solicitarea procurorului general este menționat articolul 313 din Codul de procedură Penală al R. Moldova, or acest articol se referă la „plângerea împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului”, scrie Deschide.md.

„Plângerea se examinează de către judecătorul de instrucție în termen de 10 zile, cu participarea procurorului și cu citarea persoanei care a depus plângerea, precum și a persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii. Neprezentarea persoanei care a depus plângerea și/sau a persoanelor ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii nu împiedică examinarea acesteia. Procurorul este obligat să prezinte în instanță materialele corespunzătoare. În cadrul examinării plângerii, procurorul și persoana care a depus plângerea, precum și persoanele ale căror drepturi și libertăți pot fi afectate prin admiterea plângerii dau explicații”, este precizat în articolul 313.

Procurorul general își motivează respectiva solicitare prin faptul că a fost violat, fără justificare, dreptul la proprietate companiei SRL „Continental Business Invest” și asociatului Russu Vladimir. În opinia lui Stoianoglo, erorile grave au constat în faptul că actualul proprietar nu a fost citat la ședința de judecată din 15 decembrie, iar acest lucru nu poate fi reparat decât prin anularea respectivei decizii de judecată.

Amintim că recent, Procuratura Generală anunța prin intermediul unui comunicat de presă că șeful instituției, Alexandr Stoianoglo a dispus anularea a 6 ordonanțe emise anterior de PCCOCS, prin care două imobile din centrul capitalei au fost recunoscute ca corpuri delicte și sechestrate în beneficiul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon.

Fondatorul Holdingului „Accent Group”, Vladimir Russu, a declarat la finele lunii martie că este victima unui atac raider, după ce proprietățile sale, prin intermediul unei hotărâri a Judecătoriei municipiului Chișinău, sediul Ciocana, au fost transmise în folosința lui Veaceslav Platon sau a companiilor lui, una dintre care figurează în Raportul Kroll. Omul de afaceri susține că, „ajutat de judecători și procurori, Platon a preluat, prin atac raider, două imobile de la SRL „SCM Development Mol”, firma care aparține lui. Este vorba despre „Casa Modei” de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 182 și fosta clădire ASITO de pe strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni, 57/1”.

Recurs la CSJ al Procurorul… by Pavel Maftei

#Veaceslav Platon #Alexandru Stoianoglo #ASITO #Accent Group #Vladimir Russu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.