Milioane de dolari din dividendele plătite în Republica Moldova s-au scurs în offshore

15 Dec. 2021, 09:28
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
15 Dec. 2021, 09:28 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Veniturile din investiții directe spre plată nerezidenților (debit) au constituit 303,74 mil. USD în anul 2020, fiind cu 22,2 la sută mai mari decât în anul 2019. Din acestea, dividendele au constituit 179,60 mil. USD, dobânzile – 16,48 mil. USD, profiturile reinvestite – 107,66 mil. USD, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În structura pe zone geografice a dividendelor spre plată aferente investițiilor directe, ponderea majoritară a fost deținută de Uniunea Europeană – 86,4 la sută din total în anul 2020. Cele mai mari dividende au revenit investitorilor din Cipru – 47,38 mil. USD, în creștere cu 65,5 la sută comparativ cu anul 2019.

Pe categorii, cele mai multe dividende au fost achitate de companiile din domeniul informațiilor și comunicațiilor – 36,6 mil. USD, industria prelucrătoare – 34 mil. USD, producția e energie – 29,7 mil. USD, comerț 27,4 mil. USD, activități financiare și asigurări – 20,4 mil. USD, agricultură – 13,2 mil. USD.

În anul 2020, intrările de capital aferente investițiilor străine directe au constituit 390 mil. USD de două ori mai puțin față de 2019. Totodată, investitorii și-au scos din țară 238,3 mil. USD față de 316,7 mil. USD în 2019.

Conform indicatorilor statistici calculați după principiul direcțional, investițiile directe peste hotare ale rezidenților Republicii Moldova au înregistrat, în anul 2020, intrări nete de 1,49 mil. USD, compuse majoritar din participații la capitalul social al întreprinderilor afiliate din străinătate.

Investițiile directe în economia națională au înregistrat, pe parcursul anului 2020, intrări nete de capital în valoare de 123,18 mil. USD, din care venitului reinvestit i-au revenit 107,66 mil. USD. Investițiile în capital social au înregistrat intrări nete în valoare de 66,06 mil. USD (intrări brute – 89,26 mil. USD, ieșiri brute – 23,20 mil. USD).

La alt capital intrările de 169,63 mil. USD consemnate de alte sectoare reprezintă trageri de împrumuturi de la investitorii străini direcți care au totalizat 126,59 mil. USD și rambursări, în sumă de 43,04 mil. USD, ale împrumuturilor acordate anterior de firmele-fiice rezidente investitorilor străini. Ieșirile de alt capital în valoare totală de 220,17 mil. USD au rezultat din: rambursările, conform orarului, de împrumuturi contractate anterior de către agenții economici rezidenți de la investitori străini direcți, în sumă de 169,46 mil. USD și acordarea de împrumuturi investitorilor străini, în valoare de 50,71 mil. USD.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.