Moldoveni care muncesc în străinătate au trimis acasă 160,8 mil. de lei în luna august, cu 6,3% mai puțin față de luna iulie, dar cu 25,3% mai mult comparativ luna august a anului 2021, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.
Cele mai multe transferuri au fost făcute în euro – 78% și 22% în dolari. Suma transferurilor în ruble rusești a fost de 0,1%. Volumul mic al remietrior în ruble se datorează sancțiunilor occidentului asupra instituțiilor financiare rusești.
Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.
Autoritățile încearcă de mai mult de un deceniu să atragă, în investiții, banii migranților moldoveni, dar fără succes. De exemplu, din anul 2010 de când a fost lansat programul PARE 1+1 moldovenii nu s-au înghesuit să-și investească bani în afaceri. Doar 1,72% din banii trimiși acasă (21,3 miliarde USD) din 2010 până în 2021 au fost investiți în businessuri.
Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.
Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.
În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.
