(Studiu FAO) Beneficiile lansării unei platforme de comerț online pentru micii fermieri din Republica Moldova

08 Oct. 2021, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Oct. 2021, 15:13 // Actual //  MD Bani

Potrivit unui studiu de fezabilitate privind dezvoltarea unei platforme de e-comerț pentru producătorii agricoli miji și mijlocii din țara noastră, inclusiv a migranților reveniți în țară, lansat de FAO, În Republica Moldova, crearea unei platforme unice de comerț online pentru micii producători agricoli, ar putea spori vânzările și îmbunătăți accesul la piețe, asigurând astfel, creșterea și competitivitatea economică. Migranții reveniți în țară, de asemenea, ar putea să beneficieze și să devină agenți ai schimbării, datorită deprinderilor de utilizare a soluțiilor digitale, servind drept modele pentru ceilalți producători, care încă rămân reticenți față de adoptarea și utilizarea soluțiilor online.

Potrivit cercetării, platforma de comerț online, ar reprezenta opțiunea sigură pentru producătorii agricoli mici de a-și vinde recolta, de a-și majora profitul și de a-și minimiza dependența de multiplii intermediari, acest fapt fiind indispensabil, în contextul pandemiei Covid-19, care a evidențiat vulnerabilitățile economiei naționale – fermierii fiind rupți de piața de desfacere și rămași practic, fără surse de venit.

„Republica Moldova dispune de cunoștințe tehnice, capacități și întregul potențial pentru elaborarea sau dezvoltarea platformelor de comerț online, conform necesităților producătorilor și realităților pieței de consum”, a declarat Victor Guzun, expert FAO în domeniul businessului digital și autor al studiului. „O platformă comună de vânzări online de tip marketplace ar avea șanse de succes mai mare, decât o multitudine de magazine online a fiecărui producător în parte. Platforma unică ar putea asigura o eficiență mai mare din punct de vedere a promovării, gestionării, întreținerii și dezvoltării continue”.

Prezentul studiu a analizat implementarea unei soluții dezvoltate de la zero și a unei soluții bazate pe una din platformele existente în țară. De asemenea, au fost analizate provocările și constrângerile cu privire la operarea platformelor existente, propunând un portofoliu de intervenții necesare pentru a asigura succesul platformelor noi sau existente.

„Cercetarea arată că cea mai mare parte a micilor producători agricoli nu dispun de abilitățile necesare pentru desfășurarea comerțului online, ceea ce înseamnă că trebuie să se acorde o atenție sporită educației digitale – factor decisiv în reușita vânzărilor din mediul online”, a concluzionat Jana Midoni, coordonatoarea proiectului. „Pentru a sprijini dezvoltarea abilităților, intenționăm să lansăm o serie de podcast-uri educaționale pentru migranții reveniți în țară și sunt angajați în afaceri agricole, precum și să oferim instruire în mass-media digitală.”

Studiul a fost realizat în perioada iulie-august a anului curent, având la bază 28 de interviuri cu diverși producători, membri ai comunității de producători agricoli mici și mijlocii.

„Producătorii agricoli intervievați în cadrul acestui studiu, susțin ideea de a crea o platformă unică de comerț și există un consens asupra perspectivelor de creștere a vânzărilor online, deși în prezent cantitățile de produse agroalimentare tranzacționate prin această metodă rămân infime”, a subliniat Adrian Cojocaru, expert FAO în domeniul piețelor agricole și co-autor al studiului. „Această stare de lucruri este cauzată, în primul rând, de faptul că în Republica Moldova practic lipsește infrastructura logistică necesară pentru ca produsele alimentare să ajungă de la producător la cumpărător în stare satisfăcătoare, fiind asigurată calitatea și siguranța alimentului, dar și un preț rezonabil al livrării. Astfel, pentru ca platforma online propriu-zisă să fie funcțională, studiul prevede implementarea unui șir de intervenții care vor asigura dezvoltarea durabilă a comerțului online, atât pentru produsele alimentare cât și pentru cele non-alimentare.”

FAO Moldova caută continuu posibilități de a sprijini micii producători agricoli, inclusiv prin adoptarea instrumentelor și tehnologiilor digitale.

28 Oct. 2026, 17:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 17:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan propune mutarea Penitenciarului nr. 13 din centrul Chișinăului și vânzarea terenului pe care se află instituția. El consideră că acesta reprezintă una dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului. Șeful Executivului susține că un ar de teren în această zonă ar putea costa între 50.000 și 100.000 de euro, iar în locul închisorii ar putea apărea un hotel, clădiri de birouri sau alte investiții imobiliare care să aducă bani la buget.

„Noi avem un penitenciar în centrul Chișinăului. Cel mai scump pământ din Chișinău, noi ținem deținuți. Cu tot respectul, pot să stea și la Băcioi undeva, sau în afară, sau unde vrem noi să construim”, a declarat premierul, miercuri, 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul examinării proiectului privind modificarea acordului de împrumut pentru construcția unui nou penitenciar.

Tofan consideră că menținerea unei închisori într-o zonă imobiliară atât de valoroasă reprezintă o utilizare ineficientă a proprietății statului. În opinia sa, terenul ar trebui valorificat economic, iar banii obținuți din vânzare ar putea fi direcționați către alte investiții publice.

„Pământul acesta din centrul Chișinăului trebuie valorificat pentru lucruri care să aducă bani statului. Să fie un hotel acolo, să fie clădiri de birouri, să fie orice-o fi. Dar să nu stea chiar criminalii din țara asta în cel mai luxos loc”, a afirmat Tofan.

Premierul a avansat și o estimare a prețului terenurilor din zonă, susținând că un ar ar putea valora între 50.000 și 100.000 de euro. Totuși, acesta nu a prezentat o evaluare imobiliară oficială care să confirme sumele.

Actualul Penitenciar nr. 13 ocupă un teren de aproximativ 2,2 hectare, echivalentul a 220 de ari. Raportată strict matematic la intervalul de preț indicat de premier, suprafața ar putea avea o valoare teoretică de 11–22 de milioane de euro. Calculul este însă unul orientativ, nu o evaluare de piață, iar prețul unei eventuale tranzacții ar depinde de regimul juridic și urbanistic al terenului, precum și de condițiile de valorificare.