Studiu MasterCard: Cum și cât consumă Generația Z. Se bazează pe tehnologie, însă este fana interacțunii față-n față

Chiar dacă generație Z este una digital-first, 52% dintre ei aleg să achite comanda la livrare, următoarele metode preferate fiind plata cu cardul de debit sau de credit (27%).Apoi, fiind cel mai tânăr grup de consumatori care decid tendinţele viitoare ale pieţei, ei se bazează pe avantajele avansului tehnologic, însă apreciază cel mai mult relaţiile personale, potrivit celui mai recent studiu Mastercard, realizat în regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), scrie Wall-Street.com.

În cele 11 ţări vizate de studiu, printre care şi România, persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani reprezintă 7,2% din populaţie (aproximativ 11,5 milioane), iar importanţa lor pentru economie este în creştere.

Studiul arată faptul că, deşi tinerii sunt puternic ancoraţi în digital, relaţiile şi interacţiunile ”face to face” sunt extrem de importante pentru ei. Totodată, aceştia sunt implicaţi în rezolvarea diferitelor probleme sociale şi de mediu, aşteptând acelaşi lucru de la brandurile pe care le urmăresc. Aceşti consumatori smart, conectaţi în permanenţă pe mediile digitale, se aşteaptă ca serviciile comerciale şi financiare să fie rapide şi convenabile. Ei sunt dornici să cumpere online şi sunt fani ai plăţilor mobile contactless, precum şi ai serviciilor de mobile banking.

Venitul mediu lunar al unui tânăr român din Gen Z

Studiul Mastercard prezintă o radiografie a tinerei generaţii care, din perspectivă financiară, se bazează în principal, pe părinţii, încercând, în acelaşi timp, să-şi diversifice sursele de venit.

Astfel, venitul mediu al unui tânăr român din Generaţia Z este de 432 euro pe lună. În România, pentru mai bine de o treime dintre tineri (39%), părinţii sunt în continuare principala sursă de venit, în timp ce 31% au un loc de muncă full-time, iar 12% primesc burse şcolare.

Se simt dependenţi de părinţi şi schimbarea acestui status quo este prioritatea lor în viitorul apropiat. Astfel, principalul obiectiv este să îşi finalizeze studiile şi să înceapă să acumuleze experienţă profesională.

Deşi banii sunt importanţi, relaţiile cu alte persoane sunt cele mai apreciate de Gen Z, iar aproape jumătate din aceştia (48%) sunt de acord că există lucruri mai semnificative în viaţă decât banii. Valorile cele mai importante pentru tinerii din Generaţia Z sunt familia (65%), sănătatea (60%), cariera (36%), educaţia şi situaţia financiară (ambele în procent de 35%).

În ciuda percepţiei comune, în opinia lor, nimic nu poate înlocui conversaţiile în persoană, iar 61% declară că le place să-şi petreacă timpul liber cu alţii, în special cu prietenii, mai degrabă, decât singuri.

Românii din Gen Z – voluntari și filantropi

Predilecţia lor pentru valori profunde este evidenţiată şi de preocuparea faţă de problemele sociale şi de mediu, iar aproape jumătate dintre respondenţii români (46%) spun că donează către diverse fundaţii şi ONG-uri, iar 52% se implică în acţiuni de voluntariat.

Ca adevăraţi idealişti ce sunt, tinerii îşi asumă responsabilitatea în modelarea viitorului, găsind importante provocările de mediu şi sociale din prezent. Se aşteaptă ca brandurile să acţioneze şi în aceste zone. În urma studiului, am văzut că tinerii apreciază companiile sustenabile şi doresc să se implice în societate prin donaţii sau făcând voluntariat. Noi le facilităm acest lucru prin programul Priceless Causes, dar şi prin alte modalităţi.

Cosmin Vladimirescu, country manager Mastercard România şi Croaţia.

Gen Z este prima generaţie născută într-o perioadă în care internetul este disponibil la scară largă şi sunt nedespărţiţi de lumea digitală. Sunt consumatori avizi de social media, unde sunt prezenţi pentru a fi la curent cu tot ce e nou, pentru a rămâne conectaţi cu prietenii şi pentru a-şi dezvolta pasiunile. Gen Z sunt cei mai activi pe YouTube (90%), WhatsApp (88%), Instagram (85%), Facebook (82%) şi Tik Tok (67%). 57% dintre ei folosesc reţelele sociale ca principală sursă de informaţii şi inspiraţie, iar 79% ţin legătura zilnic cu prietenii lor prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie.

De asemenea, Gen Z se bucură de divertisment digital zilnic, folosind platformele de music streaming (70%), jucându-se jocuri video (36%) sau vizionând filme acasă (24%).

Pentru această generaţie digitală, comerţul electronic este un mediu natural – 74% cumpără online cel puţin o dată pe lună, în principal, îmbrăcăminte (55%) şi alimente (35%) sau pentru comenzi în şi de la restaurante sau baruri (32%), precum şi pentru plata utilităţilor (31%). În acelaşi timp, aceştia sunt cumpărători care alocă atenţie preţurilor şi iubitori de promoţii. 66% caută întotdeauna mai multe informaţii despre un produs, accesând mai multe surse, înainte de a cumpăra, iar 69% verifică dacă produsul dorit este disponibil oriunde altundeva la promoţie.

Atunci când cumpără online, Gen Z preferă plăţile digitale. Însă, deşi vorbim despre o generaţie digital-first, 52% dintre aceştia aleg să achite comanda la livrare, următoarele metode preferate fiind plata cu cardul de debit sau de credit (27%).

În ceea ce priveşte cumpărăturile în magazine fizice, Gen Z preferă plăţile fără numerar, datorită uşurinţei şi vitezei cu care pot fi realizate. 26% dintre respondenţii studiului plătesc cu un card aproape zilnic şi 38% îl folosesc mai des decât numerarul. Unul dintre principalele obstacole în calea plăţii cu cardul este lipsa terminalelor POS din magazine. În acest context, 29% dintre tinerii din România consideră că încă sunt prea puţine locuri care acceptă plata cu cardul.

În acelaşi timp, plăţile contactless cresc rapid în popularitate, 55% dintre consumatorii Gen Z din România utilizând deja această metodă, iar 29% afirmând că intenţionează să o facă în viitor.

Mai mult, Gen Z reprezintă un grup de consumatori înclinaţi către plăţile realizate cu telefonul mobil. Acest tip de plăţi contactless este facilitat de tehnologia de tokenizare dezvoltată de Mastercard. 49% dintre respondenţii români au declarat că folosesc această metodă de plată în prezent (versus 38% media la nivelul ECE), iar 31% spun că vor plăti astfel în viitor.

Pe lângă cumpărături sau alte servicii, tinerii sunt încântaţi şi de avantajele soluţiilor digitale din domeniul bancar. 84% dintre respondenţii din România spun că au un cont bancar, uşor peste media ECE de 82%. În acelaşi timp, aplicaţiile de mobile banking sunt foarte populare în rândul Gen Z. Pentru ei, o aplicaţie de banking mobil bună reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de care ţin cont în alegerea unei instituţii bancare (29%), alături de oferta de preţ pentru produsele/ serviciile primite (35%), calitatea serviciilor în relaţia cu clientul (34%), reputaţia (33%) şi beneficiile oferite (31%).

Mastercard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.