Studiu MasterCard: Cum și cât consumă Generația Z. Se bazează pe tehnologie, însă este fana interacțunii față-n față

Chiar dacă generație Z este una digital-first, 52% dintre ei aleg să achite comanda la livrare, următoarele metode preferate fiind plata cu cardul de debit sau de credit (27%).Apoi, fiind cel mai tânăr grup de consumatori care decid tendinţele viitoare ale pieţei, ei se bazează pe avantajele avansului tehnologic, însă apreciază cel mai mult relaţiile personale, potrivit celui mai recent studiu Mastercard, realizat în regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), scrie Wall-Street.com.

În cele 11 ţări vizate de studiu, printre care şi România, persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani reprezintă 7,2% din populaţie (aproximativ 11,5 milioane), iar importanţa lor pentru economie este în creştere.

Studiul arată faptul că, deşi tinerii sunt puternic ancoraţi în digital, relaţiile şi interacţiunile ”face to face” sunt extrem de importante pentru ei. Totodată, aceştia sunt implicaţi în rezolvarea diferitelor probleme sociale şi de mediu, aşteptând acelaşi lucru de la brandurile pe care le urmăresc. Aceşti consumatori smart, conectaţi în permanenţă pe mediile digitale, se aşteaptă ca serviciile comerciale şi financiare să fie rapide şi convenabile. Ei sunt dornici să cumpere online şi sunt fani ai plăţilor mobile contactless, precum şi ai serviciilor de mobile banking.

Venitul mediu lunar al unui tânăr român din Gen Z

Studiul Mastercard prezintă o radiografie a tinerei generaţii care, din perspectivă financiară, se bazează în principal, pe părinţii, încercând, în acelaşi timp, să-şi diversifice sursele de venit.

Astfel, venitul mediu al unui tânăr român din Generaţia Z este de 432 euro pe lună. În România, pentru mai bine de o treime dintre tineri (39%), părinţii sunt în continuare principala sursă de venit, în timp ce 31% au un loc de muncă full-time, iar 12% primesc burse şcolare.

Se simt dependenţi de părinţi şi schimbarea acestui status quo este prioritatea lor în viitorul apropiat. Astfel, principalul obiectiv este să îşi finalizeze studiile şi să înceapă să acumuleze experienţă profesională.

Deşi banii sunt importanţi, relaţiile cu alte persoane sunt cele mai apreciate de Gen Z, iar aproape jumătate din aceştia (48%) sunt de acord că există lucruri mai semnificative în viaţă decât banii. Valorile cele mai importante pentru tinerii din Generaţia Z sunt familia (65%), sănătatea (60%), cariera (36%), educaţia şi situaţia financiară (ambele în procent de 35%).

În ciuda percepţiei comune, în opinia lor, nimic nu poate înlocui conversaţiile în persoană, iar 61% declară că le place să-şi petreacă timpul liber cu alţii, în special cu prietenii, mai degrabă, decât singuri.

Românii din Gen Z – voluntari și filantropi

Predilecţia lor pentru valori profunde este evidenţiată şi de preocuparea faţă de problemele sociale şi de mediu, iar aproape jumătate dintre respondenţii români (46%) spun că donează către diverse fundaţii şi ONG-uri, iar 52% se implică în acţiuni de voluntariat.

Ca adevăraţi idealişti ce sunt, tinerii îşi asumă responsabilitatea în modelarea viitorului, găsind importante provocările de mediu şi sociale din prezent. Se aşteaptă ca brandurile să acţioneze şi în aceste zone. În urma studiului, am văzut că tinerii apreciază companiile sustenabile şi doresc să se implice în societate prin donaţii sau făcând voluntariat. Noi le facilităm acest lucru prin programul Priceless Causes, dar şi prin alte modalităţi.

Cosmin Vladimirescu, country manager Mastercard România şi Croaţia.

Gen Z este prima generaţie născută într-o perioadă în care internetul este disponibil la scară largă şi sunt nedespărţiţi de lumea digitală. Sunt consumatori avizi de social media, unde sunt prezenţi pentru a fi la curent cu tot ce e nou, pentru a rămâne conectaţi cu prietenii şi pentru a-şi dezvolta pasiunile. Gen Z sunt cei mai activi pe YouTube (90%), WhatsApp (88%), Instagram (85%), Facebook (82%) şi Tik Tok (67%). 57% dintre ei folosesc reţelele sociale ca principală sursă de informaţii şi inspiraţie, iar 79% ţin legătura zilnic cu prietenii lor prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie.

De asemenea, Gen Z se bucură de divertisment digital zilnic, folosind platformele de music streaming (70%), jucându-se jocuri video (36%) sau vizionând filme acasă (24%).

Pentru această generaţie digitală, comerţul electronic este un mediu natural – 74% cumpără online cel puţin o dată pe lună, în principal, îmbrăcăminte (55%) şi alimente (35%) sau pentru comenzi în şi de la restaurante sau baruri (32%), precum şi pentru plata utilităţilor (31%). În acelaşi timp, aceştia sunt cumpărători care alocă atenţie preţurilor şi iubitori de promoţii. 66% caută întotdeauna mai multe informaţii despre un produs, accesând mai multe surse, înainte de a cumpăra, iar 69% verifică dacă produsul dorit este disponibil oriunde altundeva la promoţie.

Atunci când cumpără online, Gen Z preferă plăţile digitale. Însă, deşi vorbim despre o generaţie digital-first, 52% dintre aceştia aleg să achite comanda la livrare, următoarele metode preferate fiind plata cu cardul de debit sau de credit (27%).

În ceea ce priveşte cumpărăturile în magazine fizice, Gen Z preferă plăţile fără numerar, datorită uşurinţei şi vitezei cu care pot fi realizate. 26% dintre respondenţii studiului plătesc cu un card aproape zilnic şi 38% îl folosesc mai des decât numerarul. Unul dintre principalele obstacole în calea plăţii cu cardul este lipsa terminalelor POS din magazine. În acest context, 29% dintre tinerii din România consideră că încă sunt prea puţine locuri care acceptă plata cu cardul.

În acelaşi timp, plăţile contactless cresc rapid în popularitate, 55% dintre consumatorii Gen Z din România utilizând deja această metodă, iar 29% afirmând că intenţionează să o facă în viitor.

Mai mult, Gen Z reprezintă un grup de consumatori înclinaţi către plăţile realizate cu telefonul mobil. Acest tip de plăţi contactless este facilitat de tehnologia de tokenizare dezvoltată de Mastercard. 49% dintre respondenţii români au declarat că folosesc această metodă de plată în prezent (versus 38% media la nivelul ECE), iar 31% spun că vor plăti astfel în viitor.

Pe lângă cumpărături sau alte servicii, tinerii sunt încântaţi şi de avantajele soluţiilor digitale din domeniul bancar. 84% dintre respondenţii din România spun că au un cont bancar, uşor peste media ECE de 82%. În acelaşi timp, aplicaţiile de mobile banking sunt foarte populare în rândul Gen Z. Pentru ei, o aplicaţie de banking mobil bună reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de care ţin cont în alegerea unei instituţii bancare (29%), alături de oferta de preţ pentru produsele/ serviciile primite (35%), calitatea serviciilor în relaţia cu clientul (34%), reputaţia (33%) şi beneficiile oferite (31%).

Mastercard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.