Sturza despre negocierile cu Gazprom: Dacă erau socialiștii la guvernare am fi avut un preț cu mult mai prost

Celula de criză creată în contextul negocierilor cu Gazprom și a identificării surselor alternative a fost condusă de președintele Maia Sandu. O spune ex-premierul Republicii Moldova, Ion Sturza. Potrivit fostului prim-ministru, capitalul enorm de imagine de care se bucură șefa statului pe plan extern au înclinat balanța în favoarea unui contract cu Gazprom, în baza unei formule avantajoase. Potrivit lui Sturza, încheierea contractului ar fi fost posibilă după ce Angela Merkel ar fi intervenit în favoarea Republicii Moldova, transmite IPN.

Fostul prim-ministru Ion Sturza spune că președintele Maia Sandu ar fi coordonat echipa care a gestionat criza energetică, iar susținerea manifestată de statele europene în raport cu Republica Moldova ar fi determinat Moscova să accepte vechea formulă de calcul a prețului.

„Celula de criză a fost condusă de Maia Sandu și s-a descurcat foarte bine. În primul rând, au făcut multă gălăgie, zarvă, pe plan internațional. Toate vizitele și toată agenda externă chiar au jucat un rol pozitiv. Au fost contactați începând de la Erdogan și Aliev și terminând cu Casa Albă și Merkel. După o intervenție a lui Merkel și, ulterior, a lui Putin la Miller s-a întâmplat miracolul. Moldova a jucat foarte bine cartea țării mici care este umilită de către Federația Rusă și pe fondul discuțiilor legate de implicarea Rusiei în creșterea prețurilor la resursele energetice, asta ne-a ajutat mult”, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Deși guvernații au anunțat în repetate rânduri că este vorba despre o relație comercială dintre Gazprom și Molovagaz, iar negocierile au vizat strict aspecte economice, fostul prim-ministru recunoaște că discuțiile cu Gazprom au tentă politică. Sturza spune că funcționalitatea deplină a Gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău i-a oferit Republicii Moldova spațiu de manevră la negocieri.

„Nu se negociază contractul la Gazprom, poate doar formula, dar mesajul este politic și nu trebuia să vină de la Kozak, dar mesajul (către Alexei Miller, șeful Gazpromului – n.r.) a venit de la un nivel mai înalt. Dacă erau socialiștii la guvernare am fi avut un preț cu mult mai prost. Prin Gazoductul Iași-Chișinău a devenit clar că Republica Moldova nu mai depinde de vechea infrastructură. Această țeavă, deși nu are o capacitate spectaculoasă, satisface necesitățile malului drept (o anumită perioadă a anului – n.r). Din punct de vedere tehnic, Moldova nu are o problemă să-și aducă gaz din alte surse decât din Rusia. Și nu în ultimul rând, s-a înțeles bine că cheile soluționării conflictului transnistrean nu mai sunt la Moscova, ci la Chișinău”, a spus Ion Sturza.

La data de 29 octombrie SA Moldovagaz și Gazprom au semnat contractul de achiziție și livrare a gazului pentru o perioadă de 5 ani. Deși formula de calcul a prețului nu este făcută publică, fiind invocat secretul comercial, vicepremierul Andrei Spînu spune că prețul de achiziție pentru luna noiembrie este de aproximativ 450 de dolari pentru o mie de metri cubi.

#Ion Sturza #gaze naturale #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește o reformă fiscală amplă, axată pe stimularea economiei și combaterea evaziunii fiscale, fără majorări generalizate de taxe, a declarat premierul Vasile Tofan, care a prezentat, în debutul ședinței Executivului, principalele direcții ale conceptului care va fi lansat joi în consultări publice.

Potrivit șefului Guvernului, obiectivul principal al reformei nu este creșterea încasărilor la buget prin taxe mai mari, ci stimularea dezvoltării economiei.

„Vom taxa munca mai puțin, vom încuraja investițiile, vom taxa mai mult viciile și foarte atent vom uniformiza anumite cote de TVA”, a declarat premierul.

Executivul intenționează să reducă povara fiscală asupra angajaților, în special pentru persoanele cu venituri mici, și să majoreze salariul minim.

Potrivit premierului, această abordare ar trebui să reducă atractivitatea salariilor achitate „în plic” și să încurajeze atât angajatorii, cât și angajații să activeze legal.

Totodată, Tofan a recunoscut existența unor practici de evitare a impozitelor.

„Mulți angajatori își plătesc dividendele, pentru că rata este relativ joasă, iau acești bani în cash și îi plătesc angajaților”, a spus premierul, precizând că Guvernul urmărește eliminarea acestor mecanisme.

Șeful Executivului a subliniat că evaziunea fiscală nu poate fi combătută doar prin sporirea numărului de inspectori.

„Trebuie să construim taxele de așa manieră încât să facem evaziunea mai puțin atractivă”, a afirmat acesta.

Un alt pilon al reformei îl constituie stimularea reinvestirii profiturilor în economia Republicii Moldova.

„Trebuie să încurajăm business-urile să investească banii pe care îi câștigă aici, nu să-i ducă în România, în Dubai sau în altă parte”, a declarat premierul.

Guvernul pregătește și o majorare a taxelor pentru produsele și activitățile considerate nocive.

Premierul a declarat că fumatul trebuie taxat mai mult și a făcut o mărturisire personală, spunând că tatăl său a fost internat de trei ori în stare gravă din cauza fumatului.

Pe lângă tutun și alcool, Executivul va revizui și taxarea jocurilor de noroc.

„Moldovenii cheltuie anual 10 miliarde de lei pe jocuri de noroc și loterii. Cu toții ne-am dori ca acești bani să fie cheltuiți pentru cărți, pentru învățare, pentru sănătate și nu pentru jocuri de noroc”, a declarat Tofan.

Premierul a precizat însă că taxele vor fi ajustate astfel încât jucătorii să nu migreze către platforme ilegale.

Vasile Tofan a admis că prima versiune a reformei privind TVA a fost „prea ambițioasă” și nu a ținut suficient cont de vulnerabilitățile economice.

Noua abordare va proteja produsele și serviciile esențiale, inclusiv alimentele, gazele naturale și energia.

„Am auzit oamenii și vom veni cu o manieră mult mai echilibrată”, a spus premierul.

Conceptul reformei fiscale va fi prezentat joi, după care va fi supus consultărilor cu mediul de afaceri și societatea civilă.

Potrivit lui Tofan, noua politică fiscală urmărește patru obiective. Este vorba de reducerea taxării muncii, stimularea investițiilor, descurajarea viciilor prin impozitare și revizuirea echilibrată a unor cote de TVA, astfel încât economia să crească, iar veniturile bugetare să se majoreze ca efect al dezvoltării economice, nu al unei poveri fiscale mai mari.