Sturza despre negocierile cu Gazprom: Dacă erau socialiștii la guvernare am fi avut un preț cu mult mai prost

Celula de criză creată în contextul negocierilor cu Gazprom și a identificării surselor alternative a fost condusă de președintele Maia Sandu. O spune ex-premierul Republicii Moldova, Ion Sturza. Potrivit fostului prim-ministru, capitalul enorm de imagine de care se bucură șefa statului pe plan extern au înclinat balanța în favoarea unui contract cu Gazprom, în baza unei formule avantajoase. Potrivit lui Sturza, încheierea contractului ar fi fost posibilă după ce Angela Merkel ar fi intervenit în favoarea Republicii Moldova, transmite IPN.

Fostul prim-ministru Ion Sturza spune că președintele Maia Sandu ar fi coordonat echipa care a gestionat criza energetică, iar susținerea manifestată de statele europene în raport cu Republica Moldova ar fi determinat Moscova să accepte vechea formulă de calcul a prețului.

„Celula de criză a fost condusă de Maia Sandu și s-a descurcat foarte bine. În primul rând, au făcut multă gălăgie, zarvă, pe plan internațional. Toate vizitele și toată agenda externă chiar au jucat un rol pozitiv. Au fost contactați începând de la Erdogan și Aliev și terminând cu Casa Albă și Merkel. După o intervenție a lui Merkel și, ulterior, a lui Putin la Miller s-a întâmplat miracolul. Moldova a jucat foarte bine cartea țării mici care este umilită de către Federația Rusă și pe fondul discuțiilor legate de implicarea Rusiei în creșterea prețurilor la resursele energetice, asta ne-a ajutat mult”, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Deși guvernații au anunțat în repetate rânduri că este vorba despre o relație comercială dintre Gazprom și Molovagaz, iar negocierile au vizat strict aspecte economice, fostul prim-ministru recunoaște că discuțiile cu Gazprom au tentă politică. Sturza spune că funcționalitatea deplină a Gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău i-a oferit Republicii Moldova spațiu de manevră la negocieri.

„Nu se negociază contractul la Gazprom, poate doar formula, dar mesajul este politic și nu trebuia să vină de la Kozak, dar mesajul (către Alexei Miller, șeful Gazpromului – n.r.) a venit de la un nivel mai înalt. Dacă erau socialiștii la guvernare am fi avut un preț cu mult mai prost. Prin Gazoductul Iași-Chișinău a devenit clar că Republica Moldova nu mai depinde de vechea infrastructură. Această țeavă, deși nu are o capacitate spectaculoasă, satisface necesitățile malului drept (o anumită perioadă a anului – n.r). Din punct de vedere tehnic, Moldova nu are o problemă să-și aducă gaz din alte surse decât din Rusia. Și nu în ultimul rând, s-a înțeles bine că cheile soluționării conflictului transnistrean nu mai sunt la Moscova, ci la Chișinău”, a spus Ion Sturza.

La data de 29 octombrie SA Moldovagaz și Gazprom au semnat contractul de achiziție și livrare a gazului pentru o perioadă de 5 ani. Deși formula de calcul a prețului nu este făcută publică, fiind invocat secretul comercial, vicepremierul Andrei Spînu spune că prețul de achiziție pentru luna noiembrie este de aproximativ 450 de dolari pentru o mie de metri cubi.

#Ion Sturza #gaze naturale #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele la termen înRepublica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în luna martie 2024, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Depozitele noi atrase au totalizat 2,6 miliarde de lei, înregistrând o diminuare cu 28,9 la sută față de luna precedentă, februarie 2024.

Din totalul depozitelor atrase, cele exprimate în moneda națională au reprezentat o pondere majoră de 69,3 la sută, însumând 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 30,4 la sută față de luna anterioară. Depozitele exprimate în valută au totalizat 813,2 milioane lei, înregistrând o descreștere de 25,2 la sută.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în moneda națională s-a diminuat cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 3,55 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a redus cu 0,30 puncte procentuale, atingând 1,50 la sută.

În ceea ce privește termenele de plasare, depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au înregistrat cea mai mare pondere, reprezentând 43,8 la sută din totalul depozitelor la termen, urmate de depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 23,0 la sută.

Depozitele persoanelor fizice au însumat 2 091,3 milioane lei în luna martie 2024, înregistrând o scădere de 32,6 la sută față de luna precedentă. Depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au fost cele mai solicitate, reprezentând 43,7 la sută din totalul depozitelor persoanelor fizice.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice s-a micșorat cu 0,18 puncte procentuale, ajungând la 3,64 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,25 puncte procentuale, atingând 1,49 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au înregistrat o creștere de 30,4 la sută, ajungând la 450,2 milioane lei, în timp ce depozitele în valută ale acestora s-au redus de 2,7 ori, totalizând 103,1 milioane lei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a micșorat cu 0,43 puncte procentuale, ajungând la 3,30 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,40 puncte procentuale, atingând 1,58 la sută.