Sturza despre negocierile cu Gazprom: Dacă erau socialiștii la guvernare am fi avut un preț cu mult mai prost

Celula de criză creată în contextul negocierilor cu Gazprom și a identificării surselor alternative a fost condusă de președintele Maia Sandu. O spune ex-premierul Republicii Moldova, Ion Sturza. Potrivit fostului prim-ministru, capitalul enorm de imagine de care se bucură șefa statului pe plan extern au înclinat balanța în favoarea unui contract cu Gazprom, în baza unei formule avantajoase. Potrivit lui Sturza, încheierea contractului ar fi fost posibilă după ce Angela Merkel ar fi intervenit în favoarea Republicii Moldova, transmite IPN.

Fostul prim-ministru Ion Sturza spune că președintele Maia Sandu ar fi coordonat echipa care a gestionat criza energetică, iar susținerea manifestată de statele europene în raport cu Republica Moldova ar fi determinat Moscova să accepte vechea formulă de calcul a prețului.

„Celula de criză a fost condusă de Maia Sandu și s-a descurcat foarte bine. În primul rând, au făcut multă gălăgie, zarvă, pe plan internațional. Toate vizitele și toată agenda externă chiar au jucat un rol pozitiv. Au fost contactați începând de la Erdogan și Aliev și terminând cu Casa Albă și Merkel. După o intervenție a lui Merkel și, ulterior, a lui Putin la Miller s-a întâmplat miracolul. Moldova a jucat foarte bine cartea țării mici care este umilită de către Federația Rusă și pe fondul discuțiilor legate de implicarea Rusiei în creșterea prețurilor la resursele energetice, asta ne-a ajutat mult”, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Deși guvernații au anunțat în repetate rânduri că este vorba despre o relație comercială dintre Gazprom și Molovagaz, iar negocierile au vizat strict aspecte economice, fostul prim-ministru recunoaște că discuțiile cu Gazprom au tentă politică. Sturza spune că funcționalitatea deplină a Gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău i-a oferit Republicii Moldova spațiu de manevră la negocieri.

„Nu se negociază contractul la Gazprom, poate doar formula, dar mesajul este politic și nu trebuia să vină de la Kozak, dar mesajul (către Alexei Miller, șeful Gazpromului – n.r.) a venit de la un nivel mai înalt. Dacă erau socialiștii la guvernare am fi avut un preț cu mult mai prost. Prin Gazoductul Iași-Chișinău a devenit clar că Republica Moldova nu mai depinde de vechea infrastructură. Această țeavă, deși nu are o capacitate spectaculoasă, satisface necesitățile malului drept (o anumită perioadă a anului – n.r). Din punct de vedere tehnic, Moldova nu are o problemă să-și aducă gaz din alte surse decât din Rusia. Și nu în ultimul rând, s-a înțeles bine că cheile soluționării conflictului transnistrean nu mai sunt la Moscova, ci la Chișinău”, a spus Ion Sturza.

La data de 29 octombrie SA Moldovagaz și Gazprom au semnat contractul de achiziție și livrare a gazului pentru o perioadă de 5 ani. Deși formula de calcul a prețului nu este făcută publică, fiind invocat secretul comercial, vicepremierul Andrei Spînu spune că prețul de achiziție pentru luna noiembrie este de aproximativ 450 de dolari pentru o mie de metri cubi.

#Ion Sturza #gaze naturale #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dominanţa Chinei asupra pământurilor rare nu se va reduce prea uşor, în ciuda speranţelor că ţara va acorda mai multe licenţe de export pentru SUA şi Europa, notează FT, citat de Ziarul Financiar.

Trei companii chineze listate la bursa din Shenzhen au anunţat în această lună că Beijingul le-a aprobat exporturile de magneţi, materiale esenţiale pentru industria auto, apărare, semiconductori şi alte produse industriale.

În Europa, asociaţiile din industria auto au afirmat că, în cazul magneţilor şi al pământurilor rare, licenţele de export din China sunt valabile cel mult şase luni.

Diversificarea surselor de resurse naturale rare în afara Chinei este probabil „extrem de dificilă” şi, în cel mai bun caz, o soluţie pe termen lung, potrivit unei note publicate marţi de Rico Luman, economist principal pentru sectorul de transport şi logistică la banca olandeză ING.

China este liderul incontestabil al lanţului de aprovizionare cu minerale critice, producând aproximativ 60% din oferta mondială de pământuri rare şi procesând aproape 90% din aceasta, ceea ce înseamnă că importă aceste materiale din alte ţări şi le rafinează.

„Europa nu produce deloc astfel de resurse, iar SUA abia au început recent o producţie la scară mică de neodim şi praseodim. Cu toate acestea, ambele regiuni deţin doar o fracţiune din rezervele globale, ceea ce le limitează capacitatea de extindere” a spus Luman.

Deja, producători auto europeni şi companii americane de tehnologie prezente în China au avertizat cu privire la o posibilă penurie în această vară.

China a anunţat controale la export pentru şapte materiale rare la începutul lunii aprilie, după o serie de restricţii mai dure aplicate în ultimii doi ani.

Washingtonul se aştepta la o relaxare a controalelor din aprilie după ce SUA şi China au convenit asupra unei suspendări de 90 de zile a tarifelor la jumătatea lunii mai. După discuţiile comerciale de la Londra din această săptămână, oficialii americani au indicat că Beijingul va permite în curând mai multe exporturi de pământuri rare.

China a aprobat „un anumit număr” de permise de export pentru pământuri rare şi produse aferente, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului comerţului, adăugând că ţara va continua să intensifice aprobarea cererilor de licenţe.