SUA pregătesc sancțiuni dure împotriva Turciei pentru acțiunile din Siria

Un proiect de lege care vizează introducerea de sancțiuni împotriva Turciei pentru acțiunile sale în Siria a fost prezentat în Congresul SUA, relatează Reuters. Inițiativa, intitulată „Legea pentru combaterea agresiunii Turciei din 2024”, a fost elaborată de senatorii Chris Van Hollen (democrat) și Lindsey Graham (republican).

Potrivit celor doi congresmeni, este necesar un efort diplomatic pentru a convinge Turcia să accepte un armistițiu în regiune. În cazul în care Ankara refuză negocierile, SUA ar trebui să recurgă la sancțiuni. „Aceste sancțiuni sunt menite să împiedice atacurile ulterioare ale Turciei sau ale forțelor susținute de aceasta asupra Forțelor Democratice Siriene (FDS). Astfel de atacuri ar putea facilita resurgența ISIS și ar pune în pericol securitatea națională a SUA și a întregii lumi”, se arată în declarația comună a senatorilor.

Forțele Democratice Siriene includ Unitățile de Protecție Populară Kurde (YPG), pe care Ankara le consideră parte a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizație considerată teroristă de Turcia, SUA și Uniunea Europeană. De decenii, PKK duce o luptă împotriva autorităților turce.

Comandantul FDS, generalul Mazloum Abdi, a solicitat recent SUA să exercite o presiune mai mare asupra Turciei. Potrivit acestuia, atacurile forțelor turce și ale aliaților lor au determinat kurzii să suspende temporar operațiunile împotriva ISIS în Siria.

Publicația The Wall Street Journal a raportat că Turcia și grupările siriene pe care le sprijină își consolidează pozițiile de-a lungul graniței cu Siria, indicând pregătirea unei invazii majore în teritoriile controlate de kurzi. Ankara ar fi desfășurat un număr semnificativ de trupe speciale și artilerie în apropierea orașului sirian Ayn al-Arab (Kobani), populat în mare parte de kurzi.

Reprezentanta FDS, Ilham Ahmed, a cerut intervenția președintelui ales al SUA, Donald Trump, pentru a influența politica președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan. Ahmed a avertizat că o posibilă invazie ar putea duce la o catastrofă umanitară, amenințând strămutarea a peste 200.000 de kurzi din Kobani și afectând comunități creștine locale.

Tensiunile din Siria au escaladat pe fondul intensificării conflictului dintre grupările kurde și forțele sprijinite de Turcia, după căderea regimului lui Bashar al-Assad în decembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#congres #sanctiuni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.