Subteranele economiei: Munca la negru escaladează la 15,3%

În ciuda eforturilor de combatere, munca nedeclarată în rândul salariaților din Republica Moldova a atins cote alarmante, ajungând la 15,3% în trimestrul întâi al anului 2024, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică.

Comparativ cu trimestrul I al anului 2023, când rata era de 6,4%, această creștere semnificativă indică o tendință îngrijorătoare în economia țării. Practica angajării fără formalizarea contractelor individuale de muncă este mai frecventă printre bărbați, cu o rată de 6,5%, în timp ce femeile înregistrează un procent mai mic, de 3,5%.

Agricultura, construcțiile, industria și comerțul sunt sectoarele cu cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează în baza unor înțelegeri verbale. De exemplu, în agricultură, acest procent ajunge la 46,7%, iar în construcții la 20,1%.

În ceea ce privește sectorul informal, 15,3% din totalul persoanelor ocupate în economie au lucrat în acest domeniu, potrivit datelor statistice. De menționat că în sectorul non-agricol, ocuparea informală a constituit 10,6%, cu cea mai mare pondere înregistrată în construcții, unde 60,6% din totalul persoanelor ocupate sunt angajate informal.

Ministerul Muncii estimează că pierderile anuale din cauza muncii la negru se ridică la 15 miliarde de lei, subliniind necesitatea unor măsuri eficiente pentru a combate această practică și pentru a asigura un mediu de muncă corect și transparent pentru toți angajații.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munca la negru #salariu în plic #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în cadrul unei emisiuni la Moldova 1 că nu există, la acest moment, motive economice care să justifice o reducere a tarifelor la energia electrică, deși prețurile de achiziție s-au diversificat semnificativ. Oficialul a subliniat că Ministerul Energiei nu stabilește tarifele și nu se ocupă de achiziția directă a resurselor energetice, atribuții care revin ANRE și Energocom.

„În primul rând, vreau să concretizez că Ministerul nu se ocupă de achiziția resurselor energetice – nici energie electrică, nici gaze – și nici nu stabilește tarifele. Acestea sunt stabilite de ANRE, în baza unor criterii clare de reglementare”, a declarat Junghietu.

Referindu-se la structura actuală a achiziției de energie electrică, ministrul a prezentat următoarea situație pentru ziua de ieri: 37% din energie a fost achiziționată de pe bursa OPCOM (România), 36% din contracte bilaterale, 15% din resurse regenerabile produse în Republica Moldova și 12% din cet-urile din Chișinău și Bălți.

„Uitându-ne la cum evoluează piața și la ce prețuri a cumpărat Energocom până acum, nu se observă o necesitate de ajustare a tarifelor. Dar, repet, ANRE este autoritatea care trebuie să se pronunțe în acest sens”, a precizat Junghietu.

În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy achită 4,10 lei/kWh, față, însă tariful este comepnsat până la sfâștiul anului și tariful este de 2,34 lei cât era anterior, iar locuitorii din nordul țării achită un tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord. Tariful este, la fel, compensat până la sfârșitul anului și este 2,84 lei.