Sudan, în pragul unei catastrofe umanitare. Țara se confruntă cu cea mai mare foamete

11 Iul. 2024, 07:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Iul. 2024, 07:42 // Actual //  bani.md

Riscul unei foamete devastatoare crește exponențial în Sudan, potrivit unui raport recent al monitorului de foame al Națiunilor Unite. În ultimele șase luni, națiunea din nord-estul Africii, devastată de război, a experimentat o „deteriorare drastică și rapidă a situației securității alimentare,” care a adus țara în pragul unei catastrofe de neimaginat, potrivit  Al Jazeera.

Peste opt milioane de oameni din 14 dintre cele 18 state ale Sudanului se confruntă acum cu penurii alimentare, care ar putea duce la malnutriție acută și moarte. Aproximativ 750.000 dintre aceștia riscă să moară de foame imediat. Conform unei analize realizate de Salvați Copiii, „16,4 milioane de copii, adică trei din patru copii din țară, se confruntă acum cu niveluri de foame de „criză”, „urgență” sau „catastrofă” – în creștere de la 8,3 milioane doar din decembrie trecut.”

În ciuda amenințării iminente a unei catastrofe umanitare fără precedent, comunitatea internațională, și în special lumea occidentală, arată puțin interes pentru Sudan și conflictul său prelungit. Conflictul de ani de zile din Sudan a deplasat intern aproape 10 milioane de oameni, a ucis zeci de mii și a lăsat milioane de alți oameni înfometați, traumatizați și fără speranță pentru viitor. În Sudan, fiecare zi este o tragedie, dar lumea pare să nu acorde atenție.

Aparentul dezinteres al comunității internaționale conduse de Occident față de criza din Sudan nu este deloc surprinzător. De nenumărate ori, am văzut Occidentul și liderii săi care „le pasă” de o criză din Africa sau Orientul Mijlociu doar pentru a o uita complet când apare o altă criză sau un alt eveniment – perceput ca fiind mai important, relevant pentru interesele naționale sau pur și simplu interesant – în altă parte și captează atenția mass-mediei, politicienilor și maselor.

Sudanul nu este singura criză uitată a zilelor noastre. Siria, de exemplu, încă trece printr-o criză oribilă. Lumea a trecut peste războiul din Siria și nu mai acordă atenție tragediilor care afectează încă poporul sirian astăzi. Oamenii din Republica Democrată Congo (RDC), de asemenea, încă sunt uciși, mutilați și expatriați în timpul luptelor continue între rebeli și armată. Suferința lor pare a fi doar o notă de subsol pe agenda occidentală.

Atrocitățile în curs din Gaza au primit o atenție semnificativă din partea comunității internaționale de la începutul ultimului conflict din diverse motive. Statele Unite, Franța și Regatul Unit se concentrează în prezent pe propriile alegeri și politici interne. Războiul și criza umanitară din Gaza sunt, de asemenea, reduse treptat la preocupări secundare.

Crizele din Sudul Global au avut întotdeauna o luptă dificilă pentru atenția globală. Cu toate acestea, atunci când comunitatea internațională întoarce privirea, trece peste sau „uită” o criză sau un conflict în Sudan, Siria, Congo sau în altă parte, acea criză nu dispare. Se înrăutățește. Lipsa de atenție internațională înseamnă că nevoile umanitare și abuzurile drepturilor omului sunt lăsate să escaladeze fără pedeapsă.

La începutul lunii martie, Programul Alimentar Mondial a emis un avertisment șocant. Războiul din Sudan amenință să declanșeze „cea mai mare criză de foamete din lume.” Patru luni mai târziu, situația este semnificativ mai gravă. „Cea mai mare criză de foamete” este aproape aici. Sudanul va intra curând în principalul sezon de plantare a culturilor. Dar, cu cea mai mare parte a populației deplasată și cei rămași prea înfometați pentru a munci, șansele unei recolte de succes sunt dureros de mici.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!