CEO-ul Instagram a venit cu o veste importantă despre platforma de socializare

Șeful Instagram, Adam Mosseri, a anunțat ieri că aplicația nu va urmări conținutul video de lungă durată, preferând în schimb clipurile scurte. Într-o postare pe contul său de Instagram, Mosseri a explicat că aplicația are două funcții principale: conectarea oamenilor cu prietenii și ajutarea lor să-și exploreze interesele.

„Facem o serie de lucruri diferite pe Instagram, dar în esență avem două misiuni: conectarea oamenilor cu prietenii și ajutarea lor să-și exploreze interesele, de obicei prin videoclipuri scurte,” a declarat Mosseri.

Mosseri a subliniat că socializarea pe Instagram și videoclipurile scurte sunt simbiotice. Ideea este că, dacă un utilizator vizionează un clip scurt care îi place, îl va trimite unui prieten și, astfel, se va crea o conexiune online. „Aceste două lucruri sunt simbiotice. Vezi un videoclip uimitor care te face să râzi în hohote de la un comedian și îl trimiți cuiva despre care știi că va râde la fel de tare. Sau, în cazul meu, văd un gol sau un truc de fotbal uimitor și îl trimit cuiva care iubește fotbalul la fel de mult ca mine,” a explicat Mosseri.

Mosseri a afirmat că videoclipurile de lungă durată nu se potrivesc în acest cerc simbiotic, deoarece oamenii sunt mai puțin dispuși să partajeze videoclipuri de 10-20 de minute cu prietenii lor. Această abordare contrastează cu strategia TikTok, care permite utilizatorilor să posteze videoclipuri de până la 60 de minute pentru a concura cu YouTube. „Videoclipurile de lungă durată sunt mai puțin simbiotice cu aceste alte misiuni. Dacă vizionezi un videoclip de 10 sau 20 de minute, vezi mai puțin conținut de la prieteni, interacționezi mai puțin cu prietenii și ești, de fapt, mai puțin probabil să trimiți acel conținut unui prieten,” a adăugat Mosseri.

Un aspect care a atras atenția este lipsa oricărei mențiuni despre fotografii, o critică adusă platformei după ce aceasta a început să prioritizeze videoclipurile în defavoarea imaginilor statice. Utilizatorii au observat rapid această omisiune, exprimându-și nemulțumirea în comentarii. „Nicio mențiune despre fotografii. Notat,” a scris @urbanfamrandkitchen.

Mosseri a concluzionat spunând că Instagram va continua să prioritizeze videoclipurile scurte care ajută la conectarea oamenilor cu prietenii lor și la explorarea intereselor. Utilizatorii sunt invitați să-și exprime opiniile în comentarii, anticipându-se discuții diverse și numeroase pe acest subiect. „Încercăm să prioritizăm videoclipurile scurte care fac asta. Spuneți-mi în comentarii ce părere aveți. Sunt sigur că vor fi multe opinii diverse pe acest subiect. Pace,” a încheiat Mosseri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.