Suedezii cheltuie mai puțini bani. Vânzările cu amănuntul au înregistrat cea mai mare scădere din istorie

Vânzările cu amănuntul din Suedia au înregistrat în februarie cea mai mare scădere din istorie, în condiţiile în care inflaţia în creştere şi costurile tot mai mari ale creditelor continuă să afecteze cea mai mare economie din regiunea nordică, scrie Bloomberg.

Luna trecută, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 9,4% faţă de anul precedent, în urma unui declin al bunurilor de folosinţă îndelungată, potrivit datelor publicate miercuri de Statistics Sweden.

Consumatorii suedezi îşi diminuează cheltuielile pe fondul celei mai rapide inflaţii de bază din ultimii 30 de ani, agravată de o coroană slabă şi de creşterile continue ale ratelor dobânzilor de către banca centrală. Produsul intern brut a scăzut cu 0,5% în al patrulea trimestru, ceea ce sugerează că economia a intrat deja în recesiune, Ziarul Financiar.

„Actuala criză a inflaţiei pune în mod clar sectorul de retail sub o presiune tot mai mare”, a scris economistul Nordea, Gustav Helgesson, într-o notă adresată clienţilor. „Unele părţi ale sectorului de retail se află deja în recesiune. Raportul de astăzi ne întăreşte opinia potrivit căreia consumul privat se va contracta în acest an.”

Datele pentru luna februarie vin în completarea anunţurilor făcute la începutul acestei săptămâni de trei dintre cei mai importanţi comercianţi din Suedia, care au declarat că vor reduce preţurile, după ce inflaţia istorică a provocat cererea de plafonare a preţurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #vanzari #Suedia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.