Suedezii cheltuie mai puțini bani. Vânzările cu amănuntul au înregistrat cea mai mare scădere din istorie

Vânzările cu amănuntul din Suedia au înregistrat în februarie cea mai mare scădere din istorie, în condiţiile în care inflaţia în creştere şi costurile tot mai mari ale creditelor continuă să afecteze cea mai mare economie din regiunea nordică, scrie Bloomberg.

Luna trecută, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 9,4% faţă de anul precedent, în urma unui declin al bunurilor de folosinţă îndelungată, potrivit datelor publicate miercuri de Statistics Sweden.

Consumatorii suedezi îşi diminuează cheltuielile pe fondul celei mai rapide inflaţii de bază din ultimii 30 de ani, agravată de o coroană slabă şi de creşterile continue ale ratelor dobânzilor de către banca centrală. Produsul intern brut a scăzut cu 0,5% în al patrulea trimestru, ceea ce sugerează că economia a intrat deja în recesiune, Ziarul Financiar.

„Actuala criză a inflaţiei pune în mod clar sectorul de retail sub o presiune tot mai mare”, a scris economistul Nordea, Gustav Helgesson, într-o notă adresată clienţilor. „Unele părţi ale sectorului de retail se află deja în recesiune. Raportul de astăzi ne întăreşte opinia potrivit căreia consumul privat se va contracta în acest an.”

Datele pentru luna februarie vin în completarea anunţurilor făcute la începutul acestei săptămâni de trei dintre cei mai importanţi comercianţi din Suedia, care au declarat că vor reduce preţurile, după ce inflaţia istorică a provocat cererea de plafonare a preţurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #vanzari #Suedia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.