Hackerii vor să pună pe brânci sistemul cibernetic din Moldova. Ce țări mai sunt vizate

Atacurile cibernetice vizează din ce în ce mai mult Europa, „infrastructura critică fiind în pericol”, susţin specialiştii în domeniu. Printre țările atacate se numără și Republica Moldova.

Aliaţii europeni ai Ucrainei au devenit ţinta atacurilor cibernetice după declanşarea războiului, potrivit unui nou raport.

Atacurile au vizat, în principal, ţările baltice şi nordice, dar şi Moldova şi Muntenegru au devenit ţinte, a constatat compania de securitate cibernetică Thales, potrivit Sky News.

Vicepreşedintele Thales, Pierre-Yves Jolivet, a avertizat că Europa ar trebui să fie atentă la „atacurile asupra infrastructurii critice”.

Între primul şi al treilea trimestru din 2022, proporţia atacurilor cibernetice din Europa îndreptate împotriva ţărilor UE a crescut de la aproape 10% la 46,5%. Atacurile care au vizat Ucraina au scăzut de la 50% la puţin sub 29%, scrie Ziarul Financiar.

„Europa a fost antrenată într-un război cibernetic hibrid de mare intensitate, într-un moment de cotitură al conflictului”, a declarat Jolivet.

Riscurile de securitate ar putea creşte dacă războiul din Ucraina va continua, avertizează specialiştii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#infrastructura critica #hackeri #atac cibernetic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.