Sultanul Erdogan a cumpărat o cantitate record de aur

Datele furnizate de Consiliul Mondial al Aurului (WGC) arată că în prezent Turcia are o rezervă de aur de 565 de tone, cea mai mare cantitate din istorie, scrie Agerpres, preluând Bloomberg.

Banca Centrală a Chinei şi Banca Naţională din Kazahstan au fost al doilea, respectiv al treilea mare cumpărător de aur, adăugând 15 tone, respectiv patru tone de aur la rezervele lor.

În total, achiziţiile de metal preţios ale băncilor centrale din întreaga lume au crescut cu 16% luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie.

Cel mai mare vânzător de aur a fost banca centrală a Uzbekistanului, care a vândut 12 tonje de aur, potrivit datelor WGC.

Turcia a început să acumuleze aur în ultimele luni şi anul trecut Banca Centrală a Turciei a fost cel mai mare cumpărător de aur din rândul autorităţilor monetare.

Luna trecută însă, autorităţile turce au suspendat anumite importuri de aur, în cadrul unui plan de urgenţă destinat contracarării consecinţelor economice ale cutremurelor din 6 februarie. Guvernul de la Ankara vrea să oprească fuga turcilor spre aur, care este una din cele mai mari ameninţări la adresa deteriorării finanţelor externe. În 2022, deficitul de cont curent al Turciei s-a agravat până la 48,8 miliarde de dolari, iar importurile de aur au fost responsabile pentru 20,4 miliarde de dolari din valoarea totală a deficitului de cont curent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitie #Turcia #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.