Sultanul Erdogan a cumpărat o cantitate record de aur

Datele furnizate de Consiliul Mondial al Aurului (WGC) arată că în prezent Turcia are o rezervă de aur de 565 de tone, cea mai mare cantitate din istorie, scrie Agerpres, preluând Bloomberg.

Banca Centrală a Chinei şi Banca Naţională din Kazahstan au fost al doilea, respectiv al treilea mare cumpărător de aur, adăugând 15 tone, respectiv patru tone de aur la rezervele lor.

În total, achiziţiile de metal preţios ale băncilor centrale din întreaga lume au crescut cu 16% luna ianuarie, comparativ cu luna decembrie.

Cel mai mare vânzător de aur a fost banca centrală a Uzbekistanului, care a vândut 12 tonje de aur, potrivit datelor WGC.

Turcia a început să acumuleze aur în ultimele luni şi anul trecut Banca Centrală a Turciei a fost cel mai mare cumpărător de aur din rândul autorităţilor monetare.

Luna trecută însă, autorităţile turce au suspendat anumite importuri de aur, în cadrul unui plan de urgenţă destinat contracarării consecinţelor economice ale cutremurelor din 6 februarie. Guvernul de la Ankara vrea să oprească fuga turcilor spre aur, care este una din cele mai mari ameninţări la adresa deteriorării finanţelor externe. În 2022, deficitul de cont curent al Turciei s-a agravat până la 48,8 miliarde de dolari, iar importurile de aur au fost responsabile pentru 20,4 miliarde de dolari din valoarea totală a deficitului de cont curent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achizitie #Turcia #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.