Sultanul Erdogan aprinde fitilul! A depus cere de aderare la BRICS-ul lui Putin

Turcia a făcut un pas semnificativ în politica sa externă, solicitând oficial să devină membră a grupului BRICS, format din economii emergente. Potrivit Bloomberg, care citează surse bine informate, această mișcare vine în contextul dorinței Turciei de a-și consolida influența globală și de a stabili noi alianțe dincolo de partenerii săi tradiționali din Occident.

”Turcia a cerut oficial să se alăture BRICS, un grup de țări în curs de dezvoltare, în încercarea de a-și consolida influența globală și de a dezvolta noi legături în afara alianțelor sale occidentale tradiționale”, a relatat Bloomberg.

Publicația a subliniat că această inițiativă reflectă dorința Turciei de a dezvolta relații cu toate părțile lumii multipolare, respectându-și în același timp obligațiile ca membru important al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

”Situată la intersecția dintre Europa și Asia, Turcia a depus cererea de aderare la BRICS acum câteva luni, frustrată de lipsa progreselor în tentativa sa de lungă durată de a adera la Uniunea Europeană. Această candidatură este, de asemenea, parțial motivată de tensiunile cu alți membri NATO, după ce Turcia a menținut legături strânse cu Rusia în urma invaziei acesteia din Ucraina în 2022”, au notat sursele.

Următorul summit BRICS va avea loc la Kazan, Rusia, în perioada 22-24 octombrie. Grupul, denumit după țările sale fondatoare – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – a atras recent noi membri, precum Iranul, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Egiptul. Arabia Saudită a fost invitată să adere, dar încă nu a făcut acest pas.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brics #adrare #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.