Banca Națională a Ucrainei propune renunțarea la utilizarea „copeicilor”

Banca Națională a Ucrainei (NBU) intenționează să renunțe la utilizarea cuvântului „copeică” pentru a desemna monedele divizionare, propunând în schimb un termen „pur ucrainean” — „șag.” Această decizie vine în contextul în care „copeica” este considerată un simbol al ocupației moscovite, a declarat președintele NBU, Andrii Pîșnîi, conform „RBK-Ucraina”.

NBU subliniază că înlocuirea copeicilor cu șagi este esențială în contextul agresiunii rusești la scară largă, având în vedere că „copeica” este încă utilizată doar în statele ostile Ucrainei. Propunerea de modificare a legislației pentru a elimina copeicile și a le înlocui cu șagi a fost deja elaborată. Cu toate acestea, monedele cu denumiri diferite vor coexista în circulație.

În afară de Ucraina, termenul „copeică” este utilizat pentru monedele divizionare în Rusia, Belarus și Transnistria. La începutul anului 2024, în Ucraina erau în circulație 14,7 miliarde de monede de diferite denominații. De menționat că, din 2012, Banca Rusiei a renunțat treptat la baterea monedelor de 1 și 5 copeici, iar mai târziu și a altor denominații, considerând că monedele existente sunt suficiente pentru a satisface cererea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copeici #renunatre #banca #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce salariile și pensiile moldovenilor de pe malul drept au crescut vizibil în ultimii ani, locuitorii din regiunea separatistă din stânga Nistrului trăiesc cu venituri aproape de două ori mai mici. Avertismentul vine de la economistul Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”, care a prezentat vineri, 13 iunie 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice”, un tablou alarmant al prăpastiei economice care se adâncește între cele două maluri ale Nistrului.

Potrivit lui Ioniță, în primul trimestru din 2025, salariul mediu în stânga Nistrului a fost de 7.600 de lei, în timp ce pe malul drept a atins 14.600 lei. Pensiile urmează aceeași tendință: 1.859 lei în stânga Nistrului față de 3.800 lei în dreapta. În 2024, pensiile din regiune au scăzut în termeni reali cu 0,8%, iar salariile au crescut modest, cu doar 4,1%, sub rata inflației.

„În timp ce pe malul drept veniturile salariale au crescut real cu 8%, pe malul stâng creșterea a fost mult mai slabă, iar pensiile chiar au scăzut. Practic, pensionarii din stânga Nistrului sunt astăzi mai săraci decât în 2015”, a subliniat Ioniță.

În ciuda unor prețuri mai mici la resurse energetice, regiunea transnistreană este marcată de o inflație cumulată de 970% din 2001 până în prezent, mult peste media de 624% de pe malul drept. Astfel, bunăstarea reală a populației a fost erodată constant. „Ceea ce cumpărai în 2001 cu un leu în stânga Nistrului, acum costă aproape 10 lei”, a spus expertul.

În plus, datele demografice reale arată un declin sever: deși administrația de la Tiraspol declară oficial 450.000 de locuitori, Ioniță estimează că populația reală este în jur de 280.000, dintre care peste 150.000 se află în afara regiunii.

Economia regiunii a stagnat. PIB-ul nominal al malului stâng a crescut nesemnificativ din 2021 până în 2024 – de la 19,3 miliarde la 20,1 miliarde de ruble – și rămâne cu 70% sub nivelul din 1989. În schimb, malul drept a recuperat peste 73% din nivelul economic de dinaintea colapsului sovietic.

„În ultimii 14 ani, PIB-ul malului drept a crescut cu o medie anuală de 2,6%, pe când în stânga Nistrului – doar cu 0,45%. Un ritm de creștere de șase ori mai slab. Practic, oamenii de acolo trăiesc astăzi la nivelul anilor 2000, în timp ce restul țării a mers înainte”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.