Supravegherea bazată pe risc a băncilor din Republica Moldova vine să anticipeze riscuri în viitor

22 Apr. 2022, 15:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
22 Apr. 2022, 15:10 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Supravegherea bazată pe risc a băncilor din Republica Moldova vine să anticipeze riscuri în viitor

Cele 11 bănci din Republica Moldova sunt suficient de bine capitalizate și pot face față oricăror riscuri. Și asta în condițiile în care în ultimii ani instituțiile financiare au trecut prin ample reforme.

Potrivit viceguvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Constantin Șchendra, reglementările din sectorul bancar se dezvoltă după niște crize majore. Anume crizele scot în evidență vulnerabilitățile.

Supravegherea bazată pe risc a băncilor vine să anticipeze anumite riscuri în viitor. Atât Basel III cât și standardul de raportare financiară au fost dezvoltate după criza anului 2009 care a scos în evidentă vulnerabilitățile. Sectorul bancar a cunoscut o modificare dramatică și acest lucru a avut loc și la BNM. Este vorba de o schimbare de paradigmă a modului în care se face banking și a felului în care sectorul bancar este supravegheat de banca centrală. A trebuit să schimbăm felul în care privim băncile și cum muncim zi de zi. Nu este un exercițiu tocmai ușor pentru că implică o schimbare de mentalitate a supraveghetorului. Or, sectorul bancar din întreaga lume a devenit mult mai complex, inclusiv de la noi din țară. Iar dezvoltarea a venit cu o varietate mai mare de servicii dar și cu mai multe surse de risc pentru băncile comerciale”, a explicat Constantin Șchendra în cadrul evenimentului „Descoperă domeniul de supraveghere bancară în BNM”.

În ultimi ani, sistemul bancar moldovenesc a cunoscut o evoluție calitativă a activelor, dar și o reducere a creditelor neperformante care la sfârșitul anului 2021 au totalizat 6,1%.

Activele bancare însumează 118,5 miliarde de lei dintre care 46% sunt credite. Rata de adecvare a capitalului băncilor moldovenești este cea mai bună din regiune. Țara noastră situându-se pe prima poziție cu o rată de 26,1%. Asta arată că instituțiile financiare sunt foarte bine capitalizate. Nivelul suficient de capitalizare arată că băncile pot face față riscurilor”, constată Diana Avtudov, Director la Departamentul supraveghere bancară de la BNM.

Avtudov a atras atenția și asupra celor mai importante reglementări din sistemul bancar moldovenesc. Este vorba de cerințe noi față de guvernanță, organele de conducere, gestionarea riscurilor, funcția de control, dar și evaluarea adecvării capitalului.

Cristina Zaharia, șefa direcției din cadrul Departamentului supraveghere bancară a vorbit pe parcursul evenimentului despre efectuarea controalelor pe teren care se efectuează proporțional cu mărimea, activitățile și profilul de risc al băncii.

Verificările se bazează pe judecăți de valoare, raționamente care nu se referă la încălcările constatate, ci la deficiențe care în opinia supraveghetorului expun banca la riscuri. Prioritățile de supraveghere bancară ale BNM pentru anul 2022 sunt axate pe riscul de credit, procesul de evaluare a adecvării lichidității, riscul asociat al tehnologiilor informaționale, riscurile asociate sistemelor de plăți și guvernanța internă a băncii”, a menționat Zaharia.

Ion Burlea, șeful direcției supraveghere continuă de la BNM a subliniat că BNM face și supravegherea din oficiu a băncilor. „Procesul de supraveghere este un instrument de bază în exercitarea atribuțiilor BNM care permite accesul continuu la cele mai noi detalii cu privire la indicatorii prudențiali, poziția financiară și la unele proiecte de decizii pe care urmează să le adopte băncile. La BNM ajung și rapoarte prudențiale care conțin principalii indicatori, un set de rapoarte financiare unde este descris bilanțul băncii, primim informații cu privire la portofoliul de credite… Primim și rapoarte calitative cu privire la cerințele proprii de capital ale băncilor”, a precizat Burlea.

Realitatea.md amintește că Banca Națională a Moldovei a organizat marți, 12 aprilie 2022, evenimentul public „Descoperă domeniul de supraveghere bancară în BNM”, la care participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu reprezentanții băncii centrale.

07 Iun. 2026, 09:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Iun. 2026, 09:18 // Actual //  Ursu Victor

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!