Supravegherea bazată pe risc a băncilor din Republica Moldova vine să anticipeze riscuri în viitor

Supravegherea bazată pe risc a băncilor din Republica Moldova vine să anticipeze riscuri în viitor

Cele 11 bănci din Republica Moldova sunt suficient de bine capitalizate și pot face față oricăror riscuri. Și asta în condițiile în care în ultimii ani instituțiile financiare au trecut prin ample reforme.

Potrivit viceguvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Constantin Șchendra, reglementările din sectorul bancar se dezvoltă după niște crize majore. Anume crizele scot în evidență vulnerabilitățile.

Supravegherea bazată pe risc a băncilor vine să anticipeze anumite riscuri în viitor. Atât Basel III cât și standardul de raportare financiară au fost dezvoltate după criza anului 2009 care a scos în evidentă vulnerabilitățile. Sectorul bancar a cunoscut o modificare dramatică și acest lucru a avut loc și la BNM. Este vorba de o schimbare de paradigmă a modului în care se face banking și a felului în care sectorul bancar este supravegheat de banca centrală. A trebuit să schimbăm felul în care privim băncile și cum muncim zi de zi. Nu este un exercițiu tocmai ușor pentru că implică o schimbare de mentalitate a supraveghetorului. Or, sectorul bancar din întreaga lume a devenit mult mai complex, inclusiv de la noi din țară. Iar dezvoltarea a venit cu o varietate mai mare de servicii dar și cu mai multe surse de risc pentru băncile comerciale”, a explicat Constantin Șchendra în cadrul evenimentului „Descoperă domeniul de supraveghere bancară în BNM”.

În ultimi ani, sistemul bancar moldovenesc a cunoscut o evoluție calitativă a activelor, dar și o reducere a creditelor neperformante care la sfârșitul anului 2021 au totalizat 6,1%.

Activele bancare însumează 118,5 miliarde de lei dintre care 46% sunt credite. Rata de adecvare a capitalului băncilor moldovenești este cea mai bună din regiune. Țara noastră situându-se pe prima poziție cu o rată de 26,1%. Asta arată că instituțiile financiare sunt foarte bine capitalizate. Nivelul suficient de capitalizare arată că băncile pot face față riscurilor”, constată Diana Avtudov, Director la Departamentul supraveghere bancară de la BNM.

Avtudov a atras atenția și asupra celor mai importante reglementări din sistemul bancar moldovenesc. Este vorba de cerințe noi față de guvernanță, organele de conducere, gestionarea riscurilor, funcția de control, dar și evaluarea adecvării capitalului.

Cristina Zaharia, șefa direcției din cadrul Departamentului supraveghere bancară a vorbit pe parcursul evenimentului despre efectuarea controalelor pe teren care se efectuează proporțional cu mărimea, activitățile și profilul de risc al băncii.

Verificările se bazează pe judecăți de valoare, raționamente care nu se referă la încălcările constatate, ci la deficiențe care în opinia supraveghetorului expun banca la riscuri. Prioritățile de supraveghere bancară ale BNM pentru anul 2022 sunt axate pe riscul de credit, procesul de evaluare a adecvării lichidității, riscul asociat al tehnologiilor informaționale, riscurile asociate sistemelor de plăți și guvernanța internă a băncii”, a menționat Zaharia.

Ion Burlea, șeful direcției supraveghere continuă de la BNM a subliniat că BNM face și supravegherea din oficiu a băncilor. „Procesul de supraveghere este un instrument de bază în exercitarea atribuțiilor BNM care permite accesul continuu la cele mai noi detalii cu privire la indicatorii prudențiali, poziția financiară și la unele proiecte de decizii pe care urmează să le adopte băncile. La BNM ajung și rapoarte prudențiale care conțin principalii indicatori, un set de rapoarte financiare unde este descris bilanțul băncii, primim informații cu privire la portofoliul de credite… Primim și rapoarte calitative cu privire la cerințele proprii de capital ale băncilor”, a precizat Burlea.

Realitatea.md amintește că Banca Națională a Moldovei a organizat marți, 12 aprilie 2022, evenimentul public „Descoperă domeniul de supraveghere bancară în BNM”, la care participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu reprezentanții băncii centrale.

#supraveghere #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.