Producătorul auto Renault, tot mai interesat de vehiculele electrice: Toate opțiunile sunt valabile

Grupul auto francez Renault a anunţat vineri că evaluează toate opţiunile pentru afacerile sale din domeniul vehiculelor electrice, inclusiv o posibilă ofertă publică iniţială în a doua jumătate a lui 2023, transmite Reuters.

„La acest moment, toate opţiunile sunt valabile”, a declarat directorul financiar de la Renault, Thierry Pieton adăugând că orice plan depinde de aprobarea partenerului de alianţă Nissan.

Thierry Pieton a adăugat că partenerul nipon este „ţinut la curent” în legătură cu planurile Renault cu privire la activele sale din domeniul vehiculelor electrice.

Grupul francez, care produce şi mărcile Dacia şi Lada, a informat că veniturile sale au scăzut cu 2,7% în ritm anual, până la 9,748 miliarde de euro, în primul trimestru, peste estimările analiştilor care mizau pe venituri trimestriale de 9,6 miliarde de euro. Dacă se exclud activităţile Avtovaz şi Renault Russia, veniturile grupului francez au scăzut cu 1,1% în ritm anual, până la 8,9 miliarde de euro.

Scăderea veniturilor Renault în primul trimestru a venit pe fondul unui declin de 17% a numărului de vehicule livrate de Renault în primele trei luni, până la 552.000 de unităţi, cel mai mic număr înregistrat după criza financiară globală din 2009. Pe de altă parte, vânzările de vehicule electrice şi hibride au crescut cu 13% şi au reprezentat 36% din vânzările Renault. În plus, Renault a anunţat că preţurile au crescut cu 5,6% în primul trimestru pe măsură ce constructorul a vândut automobile mai profitabile.

#Renault #masini electrice #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.