Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, de la 6,75% pe an, începând cu data de 8 august 2024, precum şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75 % pe an.
Conducerea băncii centrale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.
BNR a dat în luna iulie startul relaxării monetare, când a decis să taie dobânda de politică monetară la 6,75% pe an, de la 7%, nivel neschimbat din ianuarie 2023.
”Având în vedere ameliorarea semnificativă a perspectivei apropiate a inflaţiei în raport cu prognoza precedentă, dar şi în condiţiile incertitudinilor încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2024. Totodată, s-a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, şi reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată în comunicatul BNR.
Potrivit Băncii Naţionale, prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în proiecţia precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp.
Astfel, “rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină până la capătul orizontului proiecţiei uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, implicit la niveluri ceva mai joase decât cele din precedenta prognoză”.
Incertitudini şi riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, de condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, pe fondul modificărilor legislative şi al secetei prelungite din acest an, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, în contextul tensiunilor geopolitice.
