Proiecte de 2,8 miliarde de lei vor fi finanțate în cadrul programului „Satul European”

612 proiecte au fost selectate în cadrul Programului Național Satul European sau 82% din totalul solicitărilor depuse – 748 la număr.

„Cele mai multe localități au aplicat pentru construcția sau extinderea rețelelor de alimentare cu apă și servicii de canalizare – 223 de proiecte, ceea ce înseamnă că 223 de primării vor oferi acces la apă sau condiții sanitare de calitate în comunitățile lor. Bugetul alocat proiectelor de apă și canalizare este de 1,59 miliarde lei”, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit lui Spînu, 57 de proiecte au fost selectate pentru instalarea iluminatului stradal, în timp ce pentru construcția, renovarea sau reabilitarea clădirilor publice, monumente istorice, inclusiv prin măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, au fost selectate 198.

În plus, pentru instalarea sistemelor de producere și furnizare a energiei folosind resurse regenerabile au fost selectate 30 de proiecte, iar pentru construcția și reconstrucția edificiilor sportive, a clădirilor destinate prestării serviciilor sociale, inclusiv a infrastructurii medicale, au fost selectate 104 proiecte.

Valoarea totală a proiectelor este de 2,8 miliarde de lei (2 797 484 843,20), iar contribuția FNDRL va fi de 2.5 miliarde lei.

Costurile totale estimate pentru implementarea programului Național „Satul European” în perioada 2024-2028 se ridică la peste 5,3 miliarde de lei. Dintre aceștia, peste 2,5 miliarde de lei vor fi asigurați din bugetul de stat prin intermediul Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală. Împreună cu Ministerul Finanțelor, în baza selecției pe care o vor face, se va decide cum vor fi distribuite fondurile pentru a maximiza impactul în comunitățile locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.