Tânărul care a ales să se întoarcă în sat pentru a continua afacerea părinților: la noi, mulți se bazează pe cantitate

02 Iul. 2021, 16:05
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
02 Iul. 2021, 16:05 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Andrei Codrean din Visoca, raionul Soroca este unul dintre tinerii care a ales să revină în sat după absolvirea facultății și să continue ceea ce au început părinții, adică să facă agricultură. Andrei, împreună cu părinții au livadă de mere și cireșe, de asemenea, fac agricultură și în alte domenii: cereale, creșterea de lume și fructe, scrie agrofarm.

Tânărul spune că agricultura este o pasiune din copilărie pe care a luat-o de la părinți, fiind student, el venea acasă în fiecare weekend și își ajuta părinții.

„A fost o pasiune încă din copilărie. De copil am crescut și am văzut ce înseamnă agricultura. Părinții se ocupau de acest domeniu, iar odată cu trecerea anilor, tot mai mult m-am îndrăgostit de asta. Chiar e o pasiune.”

Încă de mic, Andrei se implica în procesul de creștere și cultivare.

„Da, eu am participat. Chiar de la 15 ani am început să lucrez pe tractor, fiindcă era problemă cu un mecanizator. Între timp eram student, iar în weekend mă grăbeam de la universitate repede la gară, de la gară repede acasă ca să reușesc să lucrez până seara. De vineri până duminică seara lucram, apoi mă urcam la rutieră și iar la facultate mă duceam.”

Tânărul spune că cel mai mult în agricultură îi place recoltarea, atunci se poate bucura de recoltă și în același timp și de bani.

„Recoltarea îmi place cel mai mult. Bineînțeles că acesta (banii) este unul dintre motive, știți cum se spune – toamnă se numără bobocii. Iată când vezi rezultatul unui an de muncă, simți cea mai mare satisfacție.”

Tânărul spune că majoritatea producției lor se exportează în Rusia și Turcia.

„În Rusia exportăm cireșe și mere. Bostănoasele și cerealele expediem și în Turcia.”

Cu toate că, în acest an, mai mulți producători au rămas cu merele în frigidere, Andre Codrean spune că ei au vândut totul când a fost cererea, iar prețul a fost unul bun.

„Noi am vândut totul și a fost un preț bun. Noi n-am riscat, am vândut când a fost cererea. Fructele care n-au fost de calitate, s-au dus la procesare, iar majoritate au plecat la export.”

Pentru activitatea în agricultură familia a apelat la subvenții și granturi, pe care le-a obținut cu dificultăți. Într-un final au obținut 120.000 de lei de la stat.

„Da. Din păcate, o perioadă am fost foarte ignorat de stat în ceea ce privește subvențiile, granturile, dar într-un final am reușit.”

„O vară (râde) dar am deranjat foarte mulți oameni, inclusiv pe cei din echipa FARM, Vasile Pojoga, expert în dezvoltarea afacerilor mereu ne-a răspuns la toate întrebările și ne-a oferit consultații profesioniste. N-a fost simplu să obținem subvenționarea, dar dacă depui un pic de efort, reușești.”

„La subvenționare am obținut 120.000 lei de la stat. Dar din această sumă un anumit procent a plecat la bancă.”

Tânărul a vorbit și despre provocările din agricultură în Republica Moldova.

„Noi avem o problemă și este o problemă mare, noi nu ne-am învățat încă să facem calitate. La noi, mai mulți se bazează pe cantitate. Iarăși mai sunt probleme ce țin de piață, de export, de preț, dar toate sunt din domeniul marketingului.”

Andrei Condrean spune că merita ca tinerii să se lanseze în agricultură, dar au nevoie de răbdare.

„Eu cred că merită. Nu merită, atunci când nu vrei să te ridici din pat. Când depui mult efort, este și rezultat. Rezultatul nu este imediat în primul, sau în al doilea an, dar trebuie să ai răbdare. Aceasta este o investiție pe viață.”

Pe viitor tânărul își dorește să crească productivitatea și suprafața. De asemenea, își propune să încerce și alte ramuri ale agriculturii.

 

 

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!