Tânărul care a ales să se întoarcă în sat pentru a continua afacerea părinților: la noi, mulți se bazează pe cantitate

02 Iul. 2021, 16:05
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
02 Iul. 2021, 16:05 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Andrei Codrean din Visoca, raionul Soroca este unul dintre tinerii care a ales să revină în sat după absolvirea facultății și să continue ceea ce au început părinții, adică să facă agricultură. Andrei, împreună cu părinții au livadă de mere și cireșe, de asemenea, fac agricultură și în alte domenii: cereale, creșterea de lume și fructe, scrie agrofarm.

Tânărul spune că agricultura este o pasiune din copilărie pe care a luat-o de la părinți, fiind student, el venea acasă în fiecare weekend și își ajuta părinții.

„A fost o pasiune încă din copilărie. De copil am crescut și am văzut ce înseamnă agricultura. Părinții se ocupau de acest domeniu, iar odată cu trecerea anilor, tot mai mult m-am îndrăgostit de asta. Chiar e o pasiune.”

Încă de mic, Andrei se implica în procesul de creștere și cultivare.

„Da, eu am participat. Chiar de la 15 ani am început să lucrez pe tractor, fiindcă era problemă cu un mecanizator. Între timp eram student, iar în weekend mă grăbeam de la universitate repede la gară, de la gară repede acasă ca să reușesc să lucrez până seara. De vineri până duminică seara lucram, apoi mă urcam la rutieră și iar la facultate mă duceam.”

Tânărul spune că cel mai mult în agricultură îi place recoltarea, atunci se poate bucura de recoltă și în același timp și de bani.

„Recoltarea îmi place cel mai mult. Bineînțeles că acesta (banii) este unul dintre motive, știți cum se spune – toamnă se numără bobocii. Iată când vezi rezultatul unui an de muncă, simți cea mai mare satisfacție.”

Tânărul spune că majoritatea producției lor se exportează în Rusia și Turcia.

„În Rusia exportăm cireșe și mere. Bostănoasele și cerealele expediem și în Turcia.”

Cu toate că, în acest an, mai mulți producători au rămas cu merele în frigidere, Andre Codrean spune că ei au vândut totul când a fost cererea, iar prețul a fost unul bun.

„Noi am vândut totul și a fost un preț bun. Noi n-am riscat, am vândut când a fost cererea. Fructele care n-au fost de calitate, s-au dus la procesare, iar majoritate au plecat la export.”

Pentru activitatea în agricultură familia a apelat la subvenții și granturi, pe care le-a obținut cu dificultăți. Într-un final au obținut 120.000 de lei de la stat.

„Da. Din păcate, o perioadă am fost foarte ignorat de stat în ceea ce privește subvențiile, granturile, dar într-un final am reușit.”

„O vară (râde) dar am deranjat foarte mulți oameni, inclusiv pe cei din echipa FARM, Vasile Pojoga, expert în dezvoltarea afacerilor mereu ne-a răspuns la toate întrebările și ne-a oferit consultații profesioniste. N-a fost simplu să obținem subvenționarea, dar dacă depui un pic de efort, reușești.”

„La subvenționare am obținut 120.000 lei de la stat. Dar din această sumă un anumit procent a plecat la bancă.”

Tânărul a vorbit și despre provocările din agricultură în Republica Moldova.

„Noi avem o problemă și este o problemă mare, noi nu ne-am învățat încă să facem calitate. La noi, mai mulți se bazează pe cantitate. Iarăși mai sunt probleme ce țin de piață, de export, de preț, dar toate sunt din domeniul marketingului.”

Andrei Condrean spune că merita ca tinerii să se lanseze în agricultură, dar au nevoie de răbdare.

„Eu cred că merită. Nu merită, atunci când nu vrei să te ridici din pat. Când depui mult efort, este și rezultat. Rezultatul nu este imediat în primul, sau în al doilea an, dar trebuie să ai răbdare. Aceasta este o investiție pe viață.”

Pe viitor tânărul își dorește să crească productivitatea și suprafața. De asemenea, își propune să încerce și alte ramuri ale agriculturii.

 

 

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 10:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 10:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!