Țara în care influencerii sunt obligați prin lege să menționeze în social media că fotografiile lor sunt editate

Norvegia a adoptat o lege care vizează editarea fotografiilor, în încercarea de a aborda problemele legate de imaginea corporală în societate.

Noua lege impune ca creatorii de conținut să dezvăluie atunci când au retușat sau au adăugat un filtru la o fotografie.

Orice fotografie în care „forma, dimensiunea sau pielea corpului a fost modificată prin retușare sau altă manipulare” trebuie marcată ca fiind editată, declară legislația, scrie the Hill.

În plus față de agenții de publicitate, legea prevede, de asemenea, că vedetele și influecerii de pe rețelele de socializare trebuie să eticheteze imaginile modificate dacă sunt plătite sau beneficiază într-un fel de postare.

Noile reguli au fost adoptate luna trecută în Parlamentul norvegian, într-un vot 72-15.

Editarea fotografiilor se transformă în „nesiguranță socială, conștiință proastă, stima de sine scăzută” și „contribuie la presiunea corpului”, a spus Ministerul Norvegian al Copiilor și Familiei. Legea își propune să pună un accent deosebit pe modul în care femeile sunt prezentate în societate și modul în care aceasta contribuie la nesiguranțe.

Legea, care este o modificare a Legii privind comercializarea din 2009, trebuie aprobată de regele Norvegiei înainte de a fi adoptată.

#editarea fotografiilor #influenceri #social media #Norvegia #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi