Ţara care s-a umplut peste noapte de milionari şi maşini Ferrari, deşi există multă sărăcie şi copii care mor de foame

Se spune că noua criză bancară din Occident este încă o eroare a capitalismului, un semn că trebuie schimbat ceva în sistem. Există alte sisteme pentru comparaţii?

Sigur că da: există capitalismul de stat al Chinei care l-a propulsat la conducere pe cel mai puternic dictator comunist al lumii moderne, există sclavagismul sub dictatura totalitară dinastică demnă de Evul Mediu din Coreea de Nord, există capitalismul capturat de oligarhi şi de serviciile secrete din Rusia, există multe.

Există şi viziunea socialistă a Venezuelei, care se poate reduce la doar două aspecte – Ferrari scumpe pe străzi şi copii flămânzi în case, scrie The New York Times. În capitala ţării, un magazin vinde genţi Prada şi un televizor ultrawide de 110” cu 115.000 de dolari.

Nu departe s-a deschis un dealer Ferrari, în timp ce un nou restaurant permite oricui îşi permite să savureze o masă de la înălţimea unei macarale uriaşe cu vedere la oraş. Nu este deloc ieftin. „Când a fost ultima dată când ai făcut ceva pentru prima dată?” strigă gazda restaurantului la microfon către clienţii entuziasmaţi în timp ce aceştia cântă în cor o melodie de Coldplay.

Acestea nu se întâmplă la Dubai sau Tokio, ci la Caracas, capitala Venezuelei, unde o revoluţie socialistă promitea cândva egalitate şi sfârşitul burgheziei. Oamenii conducerii încă se mai alintă cu titlul de revoluţionar. Economia Venezuelei a făcut implozie în urmă cu aproape un deceniu, provocând un flux imens de migranţi într-una dintre cele mai grave crize din istoria modernă a Americii Latine. Acum există semne că în ţară se instalează o nouă normalitate dezorientantă, cu produse pentru folosinţa zilnică uşor disponibile, cu sărăcia care începe să scadă – şi cu bule de bogăţie surprinzătoare. Acest lucru a lăsat guvernul socialist al preşedintelui autoritar Nicolás Maduro să conducă o economie ameliorată, în timp ce opoziţia se chinuie să se unească, iar Statele Unite reduc sancţiunile petroliere care au ajutat la distrugerea finanţelor ţării.
Condiţiile rămân îngrozitoare pentru o mare parte a populaţiei şi, în timp ce hiperinflaţia care a paralizat economia s-a moderat, preţurile încă se triplează de la an la an.

„Au fost capabili să se adapteze la multe dintre problemele lor după ce sancţiunile au fost implementate prin dolarizare şi astfel, în timp, începe să pară că sunt capabili să ajungă la un statut care ajută practic elitele de acolo, dar săracii sunt încă foarte, foarte săraci.’’

Mark A. Wells, secretar adjunct de stat
Dar, odată cu relaxarea restricţiilor guvernamentale privind utilizarea dolarului american pentru a frâna colapsul economic, activitatea de afaceri revine la ceea ce a fost odată cea mai bogată naţiune din regiune.
Drept urmare, Venezuela este din ce în ce mai mult o ţară a celor care au prea mult şi a celor care nu au deloc şi una dintre cele mai inegale societăţi din lume, potrivit Encovi, un sondaj al Institutului de Cercetări Economice şi Sociale al Universităţii Catolice Andrés Bello din Caracas. Maduro s-a lăudat că economia a crescut cu 15% anul trecut faţă de anul precedent şi că au avansat şi colectarea de taxelor şi exporturile, deşi unii economişti subliniază că traiectoria economiei este înşelătoare, deoarece vine după ani de scăderi uriaşe. Dar pentru prima dată în ultimii şapte ani, sărăcia este în scădere: doar jumătate din naţiune trăieşte în sărăcie, o proporţie mai mică decât cea de 65% din 2021, potrivit sondajului Encovi. Însă studiul a constatat şi că cei mai bogaţi venezueleni sunt de 70 de ori mai înstăriţi decât cei mai săraci, punând naţiunea la egalitate cu unele ţări mai primitive din Africa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Iar accesul la dolarii americani este adesea limitat la persoanele cu legături cu guvernul sau la cei implicaţi în afaceri ilicite. Un studiu de anul trecut realizat de Transparency International, o organizaţie de supraveghere anticorupţie, a constatat că afacerile ilegale, cum ar fi cele cu alimente, motorină, contrabanda de persoane şi cu gaze, reprezintă mai mult de 20% din economia Venezuelei. Deşi părţi din Caracas sunt pline de locuitori care îşi permit o gamă tot mai mare de bunuri importate, unul din trei copii din Venezuela suferea de malnutriţie în mai 2022, potrivit Academiei Naţionale de Medicină. Şapte milioane de venezueleni pur şi simplu nu au mai rezistat şi şi-au abandonat patria din 2015 până acum, arată cifrele Naţiunilor Unite.

#bogati #saracie #Venezuela

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”