Ţara care s-a umplut peste noapte de milionari şi maşini Ferrari, deşi există multă sărăcie şi copii care mor de foame

Se spune că noua criză bancară din Occident este încă o eroare a capitalismului, un semn că trebuie schimbat ceva în sistem. Există alte sisteme pentru comparaţii?

Sigur că da: există capitalismul de stat al Chinei care l-a propulsat la conducere pe cel mai puternic dictator comunist al lumii moderne, există sclavagismul sub dictatura totalitară dinastică demnă de Evul Mediu din Coreea de Nord, există capitalismul capturat de oligarhi şi de serviciile secrete din Rusia, există multe.

Există şi viziunea socialistă a Venezuelei, care se poate reduce la doar două aspecte – Ferrari scumpe pe străzi şi copii flămânzi în case, scrie The New York Times. În capitala ţării, un magazin vinde genţi Prada şi un televizor ultrawide de 110” cu 115.000 de dolari.

Nu departe s-a deschis un dealer Ferrari, în timp ce un nou restaurant permite oricui îşi permite să savureze o masă de la înălţimea unei macarale uriaşe cu vedere la oraş. Nu este deloc ieftin. „Când a fost ultima dată când ai făcut ceva pentru prima dată?” strigă gazda restaurantului la microfon către clienţii entuziasmaţi în timp ce aceştia cântă în cor o melodie de Coldplay.

Acestea nu se întâmplă la Dubai sau Tokio, ci la Caracas, capitala Venezuelei, unde o revoluţie socialistă promitea cândva egalitate şi sfârşitul burgheziei. Oamenii conducerii încă se mai alintă cu titlul de revoluţionar. Economia Venezuelei a făcut implozie în urmă cu aproape un deceniu, provocând un flux imens de migranţi într-una dintre cele mai grave crize din istoria modernă a Americii Latine. Acum există semne că în ţară se instalează o nouă normalitate dezorientantă, cu produse pentru folosinţa zilnică uşor disponibile, cu sărăcia care începe să scadă – şi cu bule de bogăţie surprinzătoare. Acest lucru a lăsat guvernul socialist al preşedintelui autoritar Nicolás Maduro să conducă o economie ameliorată, în timp ce opoziţia se chinuie să se unească, iar Statele Unite reduc sancţiunile petroliere care au ajutat la distrugerea finanţelor ţării.
Condiţiile rămân îngrozitoare pentru o mare parte a populaţiei şi, în timp ce hiperinflaţia care a paralizat economia s-a moderat, preţurile încă se triplează de la an la an.

„Au fost capabili să se adapteze la multe dintre problemele lor după ce sancţiunile au fost implementate prin dolarizare şi astfel, în timp, începe să pară că sunt capabili să ajungă la un statut care ajută practic elitele de acolo, dar săracii sunt încă foarte, foarte săraci.’’

Mark A. Wells, secretar adjunct de stat
Dar, odată cu relaxarea restricţiilor guvernamentale privind utilizarea dolarului american pentru a frâna colapsul economic, activitatea de afaceri revine la ceea ce a fost odată cea mai bogată naţiune din regiune.
Drept urmare, Venezuela este din ce în ce mai mult o ţară a celor care au prea mult şi a celor care nu au deloc şi una dintre cele mai inegale societăţi din lume, potrivit Encovi, un sondaj al Institutului de Cercetări Economice şi Sociale al Universităţii Catolice Andrés Bello din Caracas. Maduro s-a lăudat că economia a crescut cu 15% anul trecut faţă de anul precedent şi că au avansat şi colectarea de taxelor şi exporturile, deşi unii economişti subliniază că traiectoria economiei este înşelătoare, deoarece vine după ani de scăderi uriaşe. Dar pentru prima dată în ultimii şapte ani, sărăcia este în scădere: doar jumătate din naţiune trăieşte în sărăcie, o proporţie mai mică decât cea de 65% din 2021, potrivit sondajului Encovi. Însă studiul a constatat şi că cei mai bogaţi venezueleni sunt de 70 de ori mai înstăriţi decât cei mai săraci, punând naţiunea la egalitate cu unele ţări mai primitive din Africa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Iar accesul la dolarii americani este adesea limitat la persoanele cu legături cu guvernul sau la cei implicaţi în afaceri ilicite. Un studiu de anul trecut realizat de Transparency International, o organizaţie de supraveghere anticorupţie, a constatat că afacerile ilegale, cum ar fi cele cu alimente, motorină, contrabanda de persoane şi cu gaze, reprezintă mai mult de 20% din economia Venezuelei. Deşi părţi din Caracas sunt pline de locuitori care îşi permit o gamă tot mai mare de bunuri importate, unul din trei copii din Venezuela suferea de malnutriţie în mai 2022, potrivit Academiei Naţionale de Medicină. Şapte milioane de venezueleni pur şi simplu nu au mai rezistat şi şi-au abandonat patria din 2015 până acum, arată cifrele Naţiunilor Unite.

#bogati #saracie #Venezuela

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.