Ţara europeană unde criza economică a început să muşte din buzunarele cetăţenilor. Gospodăriile sărăcesc în ritm alert

04 Dec. 2023, 13:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Dec. 2023, 13:27 // Actual //  bani.md

Cincisprezece ani de stagnare economică i-au sărăcit semnificativ pe britanici. În medie, o gospodărie îşi permite să cheltuiască cu aproape 10.000 de euro mai puţin decât vecinii din Franţa şi Germania, scrie Bloomberg.

Studiul Fundaţiei Resolution şi a Centrului pentru performanţă economică de la London School of Economics a însoţit propunerile de a scoate Marea Britanie din impasul economic prin stimularea creşterii, creşterea nivelului de trai şi reducerea inegalităţilor.

Raportul de 300 de pagini ar putea contribui la elaborarea agendei unui guvern laburist condus de liderul său, Keir Starmer, în cazul în care acesta va câştiga următoarele alegeri.

Cercetătorii au propus măsuri radicale de stimulare a productivităţii prin reducerea decalajului de bogăţie dintre oraşele britanice, promovarea exporturilor de servicii şi creşterea investiţiilor publice.

„Marea Britanie se confruntă cu un declin economic care s-a întins pe 15 ani şi cu o creştere a productivităţii aflată la jumătate din rata înregistrată în alte economii avansate”, arată raportul „Economy 2030 Inquiry” realizat de Resolution.

Sarcina este „uriaşă, dar nu insurmontabilă”, a spus Resolution.

Dacă Marea Britanie ar reuşi să reducă decalajul mediu de venituri şi inegalitate faţă de Australia, Canada, Franţa, Germania şi Olanda, „gospodăria tipică ar avea o situaţie mai bună cu 25% – 8.300 de lire sterline -, cu un câştig de venituri de 37% pentru cele mai sărace gospodării”.

Starmer şi ministrul de Finanţe, Jeremy Hunt, vor lua cuvântul la un eveniment care va avea loc luni, la Londra, pentru a lansa raportul, cu alte comentarii din partea unor oficiali ai Băncii Angliei şi a unor economişti importanţi.

Evenimentul reflectă preocupările tot mai mari din întregul spectru politic cu privire la performanţele economice întârziate ale Marii Britanii de la criza financiară globală din 2008. Creşterea a încetinit, iar productivitatea, care este vitală pentru creşterea nivelului de trai, a fost deosebit de slabă în raport cu naţiunile vecine.

Premierul Rishi Sunak a pus stimularea economiei şi reducerea inflaţiei în centrul agendei guvernamentale, susţinând că planurile laburiştilor ar ameninţa progresele înregistrate.

Resolution a declarat că este nevoie de o nouă strategie economică şi că politicienii trebuie să fie cinstiţi cu privire la compromisurile implicate. Grupul a cerut mai multe investiţii publice şi mai multă finanţare pentru serviciile publice, dar a spus că taxele trebuie să crească.

Deocamdată, actuala strategie a făcut ca economia să se clatine şi ca muncitorii să devină tot mai săraci în termeni reali, deoarece productivitatea a rămas în urma altor naţiuni comparabile.

Ca urmare, salariile din Marea Britanie au stagnat, ceea ce a costat un muncitor mediu 10 700 de lire sterline pe an din cauza creşterii salariale pierdute, potrivit raportului. Nouă milioane de lucrători mai tineri nu au lucrat niciodată într-o economie cu creşteri salariale medii susţinute.

Resolution a estimat că planul său ar putea creşte produsul intern brut cu 7% în 15 ani. Impozite mai mari şi o creştere mai puternică sunt necesare pentru „a creşte investiţiile, a salva serviciile publice şi a repara situaţia din finanţele publice”.

Cheltuielile publice de capital trebuie să ajungă la 3% din PIB pentru a reduce decalajul de nivel de trai faţă de ţări similare. Actualul guvern intenţionează să reducă investiţiile la 1,8% din PIB până în 2028-29. Investiţiile ar trebui să fie finanţate din ce în ce mai mult din economiile interne, nu din împrumuturi din străinătate, au concluzionat cei de la Resolution.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.