Țara europeană unde va fi mai ușor să obții cetățenia: ”Vrem ca oamenii să poată contribui”

21 Mai 2023, 05:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mai 2023, 05:02 // Actual //  bani.md

Ministerul german de Interne a publicat un proiect de lege menit să faciliteze acordarea cetăţeniei, în condiţiile în care Berlinul încearcă să stimuleze migraţia şi să deschidă piaţa muncii în cea mai mare economie a Europei, relatează Reuters.

Proiectul propune opţiunea cetăţeniei multiple şi reduce anii de rezidenţă necesari înainte de naturalizare la cinci sau trei ani, faţă de opt ani cât era până acum.

De asemenea, cerinţele privind limba germană pentru obţinerea cetăţeniei ar fi mai puţin riguroase pentru membrii aşa-numitei generaţii „Gastarbeiter”, mulţi dintre ei turci, care au venit în Germania în anii 1950 şi 1960 ca lucrători migranţi.

„Vrem ca oamenii care au devenit parte a societăţii noastre să poată contribui la modelarea democratică a ţării noastre”, a declarat ministrul de interne Nancy Faeser, adăugând că exemplele din ţări precum Canada arată că această perspectivă este crucială pentru a atrage muncitorii calificaţi de care Germania are nevoie.

Anul trecut, guvernul german a convenit asupra unor planuri de reformare a legislaţiei privind imigraţia, în timp ce Berlinul încearcă să deschidă piaţa forţei de muncă pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene, atât de necesari pentru a ocupa sute de mii de locuri de muncă vacante în sectoare precum gastronomia şi îngrijirea copiilor, IT şi energii regenerabile.

La sfârşitul anului 2021, aproximativ 72,4 milioane de persoane cu cetăţenie germană şi 10,7 milioane cu cetăţenie străină locuiau în Germania, dintre care 5,7 milioane se aflau în Germania de cel puţin 10 ani.

Proiectul de lege este contestat însă atât în rândul coaliţiei de guvernare, cât şi de către partidul conservator de opoziţie, care afirmă că această legislaţie ar putea încuraja migraţia ilegală, eliminând în acelaşi timp stimulentele pentru ca migranţii să se integreze pe deplin în societatea germană.
Proiectul spune că oricine doreşte să fie naturalizat în Germania trebuie să se angajeze faţă de valorile unei societăţi libere, care includ demnitatea şi egalitatea tuturor oamenilor. „Oricine nu împărtăşeşte aceste valori sau chiar acţionează contrar acestora nu poate deveni cetăţean german”, se arată în proiect.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.