Tarifele inspecției tehnice au sărit în aer! Înțelegeri ascunse între grupuri de interese?

La sfârșitul anului 2023, Parlamentul Republicii Moldova a modificat Codul transporturilor rutiere, aducând schimbări importante în modul de stabilire a tarifelor pentru inspecția tehnică obligatorie a autovehiculelor. Astfel, tarifele pentru acest serviciu nu mai sunt aprobate de Guvern, ci sunt stabilite liber de către furnizorii de servicii, în funcție de cerere și ofertă. Această schimbare a dus la majorări semnificative ale prețurilor: pentru vehiculele cu masa totală de până la 2000 kg, tariful a crescut de la 150 la 250 MDL (o creștere de 66%), iar pentru vehiculele cu masa totală între 2001 și 3500 kg, de la 200 la 300 MDL (o creștere de 50%).

Stanislav Ghilețchi, Director adjunct pe cercetare al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a elaborat o notă analitică în care analizează impactul liberalizării tarifelor pentru acest serviciu obligatoriu. În document, Ghilețchi subliniază că liberalizarea nu a fost însoțită de o metodologie clară pentru stabilirea costurilor, deși testarea tehnică presupune un set standardizat de acțiuni. De asemenea, autorul notei se întreabă cum este posibil ca toate stațiile de inspecție tehnică să stabilească aceleași prețuri, în condițiile în care liberalizarea ar trebui să favorizeze competiția și diversitatea ofertelor.

Potrivit analizei, modificările frecvente ale articolului 145 (1) din Codul transporturilor rutiere par să fie mai degrabă rezultatul presiunii din partea unor grupuri de interese, decât al unei strategii pe termen lung. Nota informativă din 2023 menționează că liberalizarea tarifelor ar trebui să sporească veniturile agenților economici și să încurajeze competiția. Totuși, în mod paradoxal, competiția ar trebui să ducă la scăderea prețurilor și la îmbunătățirea calității serviciilor, nu la majorări coordonate.

Unul dintre principalele argumente împotriva liberalizării este riscul apariției unor înțelegeri de cartel între furnizorii de servicii. Analiza tarifelor afișate de diferite stații de inspecție tehnică sugerează că prețurile sunt similare, ceea ce indică posibila coordonare a acestora pentru majorarea tarifelor. Acest lucru subliniază preocupările legate de creșterea coordonată a prețurilor ca urmare a liberalizării.

De asemenea, IPRE a constatat în trecut că inspecția tehnică periodică în Moldova a devenit adesea o formalitate, fără a răspunde adecvat obiectivelor de siguranță și protecție a mediului. În acest context, liberalizarea tarifelor nu contribuie semnificativ la îmbunătățirea rigurozității serviciului.

IPRE recomandă anularea prevederilor care permit liberalizarea tarifelor și elaborarea unei metodologii clare pentru stabilirea acestora. Este esențial ca inspecția tehnică să îndeplinească efectiv rolul său în asigurarea siguranței în trafic și să combată corupția din sistemul de inspecție tehnică periodică. De asemenea, ar trebui valorificată baza de date cu informațiile obținute din inspecții pentru a oferi servicii suplimentare, dacă inspecțiile sunt realizate corect și obiectiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#insepctie #majorare #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.