Țările Baltice taie cablul cu Rusia! Și-au sincronizat liniile electrice cu UE

Astăzi dimineața, Estonia, Letonia și Lituania au făcut un pas istoric, deconectându-se de la sistemul energetic IPS/UPS din Rusia și Belarus. Evenimentul marchează o etapă importantă în independența energetică a țărilor baltice față de influența rusă.

Conform companiei estone de energie Elering, procesul de decuplare a început la ora 6 dimineața, când liniile electrice dintre Lituania și regiunea rusă Kaliningrad au fost oprite. Ulterior, au fost închise conexiunile dintre Lituania și Belarus, Letonia și Rusia, iar în final liniile de înaltă tensiune dintre Estonia și Rusia.

În următoarele 24 de ore, sistemele energetice baltice vor funcționa în regim izolat, urmând ca, prin conexiunea lituano-polonă, să fie sincronizate cu rețeaua europeană ENTSO-E. Această sincronizare consolidează integrarea lor în sistemul energetic unificat al Europei continentale.

Pregătirile pentru această tranziție au început încă din 2009, însă războiul din Ucraina a accelerat semnificativ procesul. Costurile proiectului de deconectare și integrare în ENTSO-E s-au ridicat la aproximativ 1,6 miliarde de euro.

Deconectarea țărilor baltice vine la aproape trei ani după ce, pe 24 februarie 2022, Ucraina și Moldova s-au decuplat de la sistemul IPS/UPS în ziua în care Rusia a invadat Ucraina. În doar trei săptămâni, cele două țări au fost integrate de urgență în ENTSO-E, evitând un colaps energetic major.

Pentru Moldova, acest pas a fost vital, mai ales în noiembrie 2022, când Gazprom a limitat livrările de gaze, iar Ucraina nu mai putea furniza energie electrică din cauza bombardamentelor masive asupra infrastructurii sale. Ulterior, Moldova a reușit să-și asigure până la 60% din necesarul de energie prin importuri din România, după ce Gazprom a oprit complet livrările către regiunea transnistreană la începutul anului 2025.

Decuplarea țărilor baltice de la rețeaua rusească subliniază determinarea regiunii de a-și reduce vulnerabilitățile și de a se alinia la standardele europene. Acest proces este văzut nu doar ca o măsură tehnică, ci și ca un simbol al rezistenței și al unității europene în fața presiunilor geopolitice din est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sinconiare #Energie #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul gazelor naturale pe piețele europene a continuat să crească în ultimele zile, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape șase luni, pe fondul vremii neobișnuit de reci din mai multe regiuni ale Europei și al unor riscuri sporite privind aprovizionarea, transmite DPA.

Pe parcursul săptămânii de tranzacționare, cotațiile gazelor au crescut cu aproximativ 20%, marcând cea mai abruptă creștere săptămânală din octombrie 2023. Vineri dimineață, la hub-ul TTF de la Amsterdam, principalul punct de referință pentru prețurile gazelor în Europa, contractele futures se tranzacționau la 34,30 euro pentru un megawatt-oră (MWh), nivel atins ultima dată în luna august.

Evoluția prețurilor este susținută și de nivelul scăzut al stocurilor de gaze. Rezervele din depozitele europene se situează în prezent la aproximativ 52%, semnificativ sub media sezonieră de 67%. Potrivit analiștilor, temperaturile foarte scăzute prognozate pentru finalul lunii ar putea accelera retragerile din unitățile de stocare, sporind presiunea asupra pieței.

La factorii meteorologici se adaugă și tensiunile geopolitice. Situația incertă din Iran, un furnizor important de gaze pentru Turcia, influențează suplimentar piața. Amenințările recente ale Statelor Unite privind impunerea unor taxe vamale de 25% țărilor care desfășoară relații comerciale cu Iranul au alimentat temerile legate de securitatea aprovizionării.

În același timp, cererea ridicată din China, cel mai mare cumpărător de gaze naturale lichefiate (GNL), contribuie la presiunea ascendentă asupra prețurilor, într-un context global în care competiția pentru resursele energetice rămâne intensă.