Țările UE, împărțite în pro și contra energiei nucleare

Statele membre ale UE au arătat că au poziții divergente cu privire la energia nucleară, iar o tabără, condusă de Franța, insistă pentru promovarea tehnologiei, iar cealaltă, condusă de Germania și Austria, susține în schimb că sursele de energie regenerabilă (SRE) ar trebui să fie prioritare, transmite Reuters.

Diviziunile între cele 27 de state membre cu privire la energia nucleară au jucat un rol din ce în ce mai negativ în politica UE în ultimul an, amânând luarea deciziilor pe măsură ce țările discută dacă energia nucleară ar trebui promovată pentru a se îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor dioxid de carbon (CO2).

Franța conduce grupul de 13 țări pro-nucleare din UE

Înainte de întâlnirea miniștrilor energiei din țările membre, la care Bulgaria a fost reprezentată de ministrul Energiei Rumen Radev, cele două grupuri s-au întâlnit pentru a-și dezvolta strategiile de susținere a tehnologiilor pe care ele le preferă.

Un grup de 13 țări pro-nucleare, condus de Franța, solicită politici nucleare europene mai puternice și afirmă că recentele progrese în negocierile cu Bruxelles-ul pentru a recunoaște importanța energiei nucleare în mixul energetic trebuie exprimate în proiecte concrete și finanțare.

Declarația comună a fost semnată de Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Italia a participat la întâlnire, dar nu a semnat declarația.

Între timp, Austria și Germania s-au aflat în fruntea unui semnal din partea altor 13 state membre ale UE, cerând Bruxelles-ului să promoveze, în schimb, dezvoltarea surselor regenerabile.

Poziția nu menționează în mod specific energia nucleară, dar diplomații europeni spun că aceasta urmărește să pună accentul pe investițiile în surse regenerabile și în rețelele electrice, nu pe cele în tehnologia nucleară. Aceasta a fost semnată de Danemarca, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia și Spania.

Cipru, Lituania și Belgia, care deține președinția rotativă a UE, nu au semnat niciunul dintre documente, în timp ce Țările de Jos le-a semnat pe ambele.

UE are obiective comune pentru extinderea SRE, dar nu și pentru energia nucleară. Diviziunea nucleară reflectă diviziuni mai largi în UE. Franța, care își obține aproximativ 70% din energie din centralele nucleare, este principalul susținător al energiei nucleare în Europa.

Reuters notează că printre aliații Franței sunt și unele țări mai sărace din Europa de Est care au reactoare nucleare sau intenționează să le construiască pentru a-și dezvăța economiile de cărbunele puternic poluant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nucleară #state #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.