Țările UE, împărțite în pro și contra energiei nucleare

Statele membre ale UE au arătat că au poziții divergente cu privire la energia nucleară, iar o tabără, condusă de Franța, insistă pentru promovarea tehnologiei, iar cealaltă, condusă de Germania și Austria, susține în schimb că sursele de energie regenerabilă (SRE) ar trebui să fie prioritare, transmite Reuters.

Diviziunile între cele 27 de state membre cu privire la energia nucleară au jucat un rol din ce în ce mai negativ în politica UE în ultimul an, amânând luarea deciziilor pe măsură ce țările discută dacă energia nucleară ar trebui promovată pentru a se îndeplini obiectivele de reducere a emisiilor dioxid de carbon (CO2).

Franța conduce grupul de 13 țări pro-nucleare din UE

Înainte de întâlnirea miniștrilor energiei din țările membre, la care Bulgaria a fost reprezentată de ministrul Energiei Rumen Radev, cele două grupuri s-au întâlnit pentru a-și dezvolta strategiile de susținere a tehnologiilor pe care ele le preferă.

Un grup de 13 țări pro-nucleare, condus de Franța, solicită politici nucleare europene mai puternice și afirmă că recentele progrese în negocierile cu Bruxelles-ul pentru a recunoaște importanța energiei nucleare în mixul energetic trebuie exprimate în proiecte concrete și finanțare.

Declarația comună a fost semnată de Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Italia a participat la întâlnire, dar nu a semnat declarația.

Între timp, Austria și Germania s-au aflat în fruntea unui semnal din partea altor 13 state membre ale UE, cerând Bruxelles-ului să promoveze, în schimb, dezvoltarea surselor regenerabile.

Poziția nu menționează în mod specific energia nucleară, dar diplomații europeni spun că aceasta urmărește să pună accentul pe investițiile în surse regenerabile și în rețelele electrice, nu pe cele în tehnologia nucleară. Aceasta a fost semnată de Danemarca, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia și Spania.

Cipru, Lituania și Belgia, care deține președinția rotativă a UE, nu au semnat niciunul dintre documente, în timp ce Țările de Jos le-a semnat pe ambele.

UE are obiective comune pentru extinderea SRE, dar nu și pentru energia nucleară. Diviziunea nucleară reflectă diviziuni mai largi în UE. Franța, care își obține aproximativ 70% din energie din centralele nucleare, este principalul susținător al energiei nucleare în Europa.

Reuters notează că printre aliații Franței sunt și unele țări mai sărace din Europa de Est care au reactoare nucleare sau intenționează să le construiască pentru a-și dezvăța economiile de cărbunele puternic poluant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nucleară #state #Energie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.