Banii viitorilor pensionari sunt în pericol! Moldova este în pragul unei catastrofe demografice

09 Mart. 2024, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mart. 2024, 12:49 // Actual //  bani.md

Viitorii pensionari au motive de îngrijorare, dat fiind că sistemul actual de pensii se apropie de colaps. Deși politicienii dau asigurări că lucrurile se vor rezolva din mers, la momentul potrivit, experții nu sunt la fel de optimiști. Aceștia atrag atenția că în 10-15 ani cea mai numeroasă generație va ieși la pensie, iar dacă nu se va face o reformă serioasă, sistemul de pensii publice va intra în criză.

Tofan a evidențiat faptul că, din punct de vedere demografic, Republica Moldova se află într-un moment favorabil, având o generație în plină activitate productivă, născută în anii ’80. Această generație, care cuprinde persoanele cu vârste între 30 și 40 de ani, este considerată cea mai numeroasă și productivă. Cu toate acestea, el a atras atenția că această generație va începe să se retragă la pensie în următorii 10-15 ani.

Principalul obstacol pentru mediul de afaceri din Republica Moldova este forța de muncă, nu războiul sau costul capitalului, susține omul de afaceri Vasile Tofan.

O problemă majoră identificată de Tofan, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8, este faptul că această generație prolifică este urmată de una mult mai mică și mai puțin numerosă, care nu a fost născută în perioada dificilă a Republicii Moldova din anii ’90-’00. De asemenea, el a menționat că părinții acestor tineri erau parte a unei generații mai mici, născute după al Doilea Război Mondial.

Perspectiva generată de această situație demografică complicată este că, în viitor, va exista o presiune crescută asupra generației tinere, cu vârste între 20 și 25 de ani, care va trebui să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii și să mențină nivelul de productivitate al economiei. Cu toate acestea, acest lucru poate fi dificil, având în vedere proporția redusă a acestei generații mai tinere în comparație cu cea anterioară.

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

La începutul lunii octombrie 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii pensionari, adică cu 303 persoane mai puţine decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârşitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviaţiei civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.