Taxa-fantomă pe Temu și Shein din România! Guvernul taxează ce nu poate încasa

Economistul Radu Georgescu critică noua taxă de 25 de lei introdusă de Guvernul României pentru bunurile achiziționate de pe platformele Temu și Shein, și califică măsura drept una ruptă de realitatea economică și fiscală.

Într-o analiză publicată după ce a fost contactat de mai mulți jurnaliști, Georgescu afirmă că taxa, aplicată de la 1 ianuarie, este practic imposibil de colectat. Motivul principal ține de circuitul logistic al mărfurilor: produsele Temu și Shein ajung mai întâi pe aeroporturi din Ungaria, unde sunt vămuite la intrarea în Uniunea Europeană. Ulterior, acestea sunt transportate în România sub forma unor livrări intracomunitare.

„Transporturile dintre Ungaria și România sunt livrări intracomunitare, exact ca orice schimb de bunuri între două state UE. Nu mai vorbim de importuri”, explică economistul.

Potrivit acestuia, Guvernul a transferat responsabilitatea colectării taxei către firmele de curierat, însă acestea nu au nici pârghii legale, nici mecanisme contabile pentru a încasa cei 25 de lei. Bunurile sosesc „la grămadă”, ca livrări intracomunitare, fără posibilitatea de a fi tratate individual ca importuri supuse taxării.

Georgescu ridică și o problemă de competență în aparatul guvernamental, întrebând retoric dacă există „vreun contabil” care să cunoască diferența dintre un import și o livrare intracomunitară sau dacă cineva a completat vreodată o Declarație Vamală de Import (DVI).
„Temu și Shein nu vor plăti nimic. Iar curierii nu au de unde să ia acești bani. Contabilii zâmbesc când văd astfel de măsuri, pentru că nu au nicio legătură cu realitatea economică”, concluzionează economistul.

#temu #shein #aliexpress

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei