Tekwill Academy Kids a dat start cursurilor gratuite pentru copiii și adolescenții refugiați din Ucraina

Weekend-ul precedent au fost lansate primele cursuri gratuite în cadrul programului de susținere pentru copii și adolescenții refugiați, lansat de Tekwill Academy Kids, inițiativă implementată de către Asociația Națională a Companiilor din domeniul TIC (ATIC).

Primele cursuri la care au participat copiii și adolescenții din Ucraina, cu vârsta cuprinsă între 10 și 17 ani, au fost Robo-maker și Design grafic, în cadrul cărora au început să studieze proiectarea și programarea roboților cu principiile de design și instrumentele de bază pentru crearea imaginilor de calitate pentru utilizarea în media digitală și în print.

La evenimentul de lansare, copiii, însoțiți de părinți, au venit la Tekwill Academy Kids, plini de entuziasm și dorință de a învăța lucruri noi. Majoritatea au mai frecventat anterior cursuri similare în orașele lor natale.

Participantă la cursul de design grafic, 14 ani

“Mama lucrează voluntar la un centru de refugiați și a auzit acolo că se organizează training-uri și am decis că am nevoie de astfel de cunoștințe pentru viitorul meu. Să știi să lucrezi cu calculatorul este important pentru orice profesie.”

Participant la cursul de design grafic, 13 ani

„Anterior am frecventat lecții de programare. Cred că este profesia viitorului, este util dar și foarte interesant. Sunt din Odessa și acum, din cauza războiului, sunt în Chișinău. ”

Participantă la cursul Robo-maker, 9 ani

„Am decis să vin la robotică pentru că îmi place și pentru că tatălui meu îi place când construiesc roboți și programez.”

Până la moment, au fost înregistrați 219 copii la nivel național, dintre care s-au înrolat 119 participanți -26 la Bălți, 16 în orașul Cahul și 12 la Comrat, iar 65 dintre aceștia la Chișinău. Cursurile au început din 1 aprilie.

În cadrul programului, se desfășoară cursuri cu o durată de 4 – 6 săptămâni, menite să contribuie la dezvoltarea unor abilități în domeniul roboticii, programării și design-ului, dar și tabere de vară cu o durată de două săptămâni și diverse ateliere creative, timp în care părinții acestor copii pot să se angajeze în cîmpul muncii, să-și dedice timpul în activități de dezvoltare profesională, voluntariat, etc

Copii pot alege unul dintre următoarele programe:

Young Mechanic – destinat copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 7 ani, care fac primii pași în studierea transportului urban, fenomenelor naturii și a principiilor mecanicii;
Milo – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani, în cadrul căruia vor fi studiate bazele roboticii și ale programării pentru crearea și gestionarea roboților cu ajutorul codului scris în blocuri vizuale și a limbajului Starch.
Robomaker – destinat copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 și 12 ani și presupune proiectarea și programarea roboților pentru realizarea sarcinilor concrete, cu o trecere treptată către limbajul de programare Python.
Design grafic – pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani, presupune principiile designului și instrumentele de bază pentru crearea imaginilor de calitate pentru utilizarea în media digitală și în print.
Web Development – potrivit pentru copiii și adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12-17 ani, curs care dezvoltă abilități de programare și creare a web site-urilor dinamice cu utilizarea limbajelor descriptive și de programare: HTML, CSS și JavaScript.

Adițional, copiii și adolescenții refugiați au posibilitatea de a se înrola în tabere de vară orientate spre arta decorativă, limba engleză, sport și activități în aer liber, dar și spre dezvoltarea competențelor în domeniile: robotică, programare, design, educație financiară, antreprenoriat și grafică digitală.

Activitățile vor fi organizate în orașele Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Hîncești, iar doritorii se pot înscrie pentru a participa, completând formularul de pe acest link:

https://form.typeform.com/to/BRE3ECFl

Programul face parte din proiectul „Crearea oportunităților de reziliență economică a femeilor din comunitățile locale și a femeilor refugiate din Ucraina”, implementat cu sprijinul UN Women și finanțat de Guvernul Japoniei și Guvernul SUA.

#cursuri #program #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un proiect de lege prin care lucrările de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Bălți – Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a unei noi stații Bălți 400 kV au fost declarate de utilitate publică de interes național.

Această decizie are drept scop accelerarea conectării Republicii Moldova la rețeaua electrică europeană ENTSO-E, printr-o nouă linie de interconectare cu România. LEA Bălți–Suceava va avea o lungime de aproximativ 48 km pe teritoriul Republicii Moldova, traversând 12 localități și necesitând instalarea a 157 de stâlpi electrici.

Pentru desfășurarea lucrărilor, Guvernul va identifica, prin Agenția de Geodezie, Cartografie și Cadastru, proprietarii terenurilor sau imobilelor care urmează să fie expropriați definitiv sau temporar. Despăgubirile vor fi plătite din bugetul de stat, prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii.

Legea prevede și derogări de la anumite prevederi legale, pentru a permite eliberarea rapidă a actelor permisive și pentru a grăbi procesele administrative, având în vedere importanța strategică a proiectului.

Valoarea totală a investiției este de 37 de milioane de euro, finanțată dint-un împrumut de 14,8 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), un împrumut similar de 14,8 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și un grant nerambursabil de 7,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene.

Proiectul urmează să fie finalizat până în 2027, iar în luna mai 2025 urmează să fie lansată licitația internațională pentru selectarea companiei care va implementa lucrările. Această inițiativă reprezintă un pas major în consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova și alinierea la standardele infrastructurale europene.