Ajutor financiar pentru Republica Moldova. România alocă 750.000 de dolari pentru consolidarea capacităţii de apărare

România va contribui cu suma de 750.000 de dolari la Fondul voluntar de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC). Sumele alocate Republicii Moldova vor contribui la întărirea capacității statului vecin de a face față acțiunilor destabilizatoare provocate de Rusia.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat de la Vilnius, unde a participat la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC), un nou ajutor financiar pentru Republica Moldova. Suma, 750.000 de dolari va fi virată în Fondul voluntar de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova. România a contribuit și anul trecut cu 600.000 de dolari la acest fond.

„Ministerul Afacerilor Externe a cerut Aliaților să continue sprijinul puternic pentru Republica Moldova, deosebit de vulnerabilă la acțiunile maligne și destabilizatoare ale Rusiei. Cu această ocazie ministerul ainformat că România va aloca fonduri suplimentare pentru programele NATO de consolidare a capacităților de apărare, inclusiv o sumă de până la 750.000 de dolari pentru Moldova”, se arată într-un mesaj pe Twitter, postat de ministrul Bogdan Aurescu de la Sesiunea NAC.

Sesiunea NAC în format aliat, la care a participat şi Suedia, în calitate de invitat, a fost dedicată pregătirii Summitului de la Vilnius.

Potrivit unui comunicat al MAE, pe lângă cei 750.000 de dolari pentru Republica Moldova, țara noastră va contribui cu 830.000 de dolari pentru Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO – Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund).

În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea menţinerii angajamentului politic şi practic faţă de Ucraina şi a angajamentului susţinut faţă de Republica Moldova. Oficialul guvernului de la București a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO şi Ucraina şi transformarea Comisiei NATO – Ucraina într-un Consiliu NATO – Ucraina.

Acest organism ar urma să aibă competențe sporite față de actuala comisie care să susţină reformele necesare şi creşterea interoperabilităţii cu NATO. Astfel, va fi ușurat drumul spre aderarea Ucrainei la Alianța Nord Atlantică și la Uniunea Europeană.

Relațiile cu Rusia și China, subiect de dezbateri la Vilnius

Potrivit comunicatului transmis de MAE, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a solicitat aliaţilor ca la Summitul de la Vilnius să fie abordată strategic relaţionarea cu Rusia şi China. Discuțiile ar trebui să pornească de la parametrii setaţi prin Noul Concept Strategic al NATO adoptat la Madrid.

Bogdan Aurescu a subliniat că, „sub nicio formă, Rusia nu poate influenţa arhitectura de securitate europeană şi a condamnat încă o dată retorica nucleară a Rusiei, în special în contextul anunţului privind poziţionarea de arme nucleare tactice în Belarus”.

De asemenea, ministrul de Externe s-a referit la investiţiile pentru apărare (Defence Investment Pledge-DIP) ca temă prioritară a Summitului de la Vilnius. El a reiterat angajamentul ferm al României pentru îndeplinirea tuturor responsabilităţilor în domeniul consolidării securităţii şi apărării, menţionând alocarea, începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru Apărare, precizează MAE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aurescu #ajutor #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.