Ajutor financiar pentru Republica Moldova. România alocă 750.000 de dolari pentru consolidarea capacităţii de apărare

România va contribui cu suma de 750.000 de dolari la Fondul voluntar de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC). Sumele alocate Republicii Moldova vor contribui la întărirea capacității statului vecin de a face față acțiunilor destabilizatoare provocate de Rusia.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat de la Vilnius, unde a participat la sesiunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC), un nou ajutor financiar pentru Republica Moldova. Suma, 750.000 de dolari va fi virată în Fondul voluntar de consolidare a capacităţii de apărare a Republicii Moldova. România a contribuit și anul trecut cu 600.000 de dolari la acest fond.

„Ministerul Afacerilor Externe a cerut Aliaților să continue sprijinul puternic pentru Republica Moldova, deosebit de vulnerabilă la acțiunile maligne și destabilizatoare ale Rusiei. Cu această ocazie ministerul ainformat că România va aloca fonduri suplimentare pentru programele NATO de consolidare a capacităților de apărare, inclusiv o sumă de până la 750.000 de dolari pentru Moldova”, se arată într-un mesaj pe Twitter, postat de ministrul Bogdan Aurescu de la Sesiunea NAC.

Sesiunea NAC în format aliat, la care a participat şi Suedia, în calitate de invitat, a fost dedicată pregătirii Summitului de la Vilnius.

Potrivit unui comunicat al MAE, pe lângă cei 750.000 de dolari pentru Republica Moldova, țara noastră va contribui cu 830.000 de dolari pentru Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO – Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund).

În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea menţinerii angajamentului politic şi practic faţă de Ucraina şi a angajamentului susţinut faţă de Republica Moldova. Oficialul guvernului de la București a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO şi Ucraina şi transformarea Comisiei NATO – Ucraina într-un Consiliu NATO – Ucraina.

Acest organism ar urma să aibă competențe sporite față de actuala comisie care să susţină reformele necesare şi creşterea interoperabilităţii cu NATO. Astfel, va fi ușurat drumul spre aderarea Ucrainei la Alianța Nord Atlantică și la Uniunea Europeană.

Relațiile cu Rusia și China, subiect de dezbateri la Vilnius

Potrivit comunicatului transmis de MAE, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a solicitat aliaţilor ca la Summitul de la Vilnius să fie abordată strategic relaţionarea cu Rusia şi China. Discuțiile ar trebui să pornească de la parametrii setaţi prin Noul Concept Strategic al NATO adoptat la Madrid.

Bogdan Aurescu a subliniat că, „sub nicio formă, Rusia nu poate influenţa arhitectura de securitate europeană şi a condamnat încă o dată retorica nucleară a Rusiei, în special în contextul anunţului privind poziţionarea de arme nucleare tactice în Belarus”.

De asemenea, ministrul de Externe s-a referit la investiţiile pentru apărare (Defence Investment Pledge-DIP) ca temă prioritară a Summitului de la Vilnius. El a reiterat angajamentul ferm al României pentru îndeplinirea tuturor responsabilităţilor în domeniul consolidării securităţii şi apărării, menţionând alocarea, începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru Apărare, precizează MAE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aurescu #ajutor #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul unui deficit major de cartofi în Belarus, președintele Alexandr Lukașenko le-a recomandat cetățenilor să reducă consumul acestui aliment de bază. „O dată pe săptămână, de două ori maxim, și atunci copți sau piure”, a declarat liderul de la Minsk în timpul unei vizite în raionul Volkovysk, potrivit agenției oficiale BelTA. El a invocat și motive de sănătate, susținând că excesul de cartofi duce la îngrășare: „Dacă o să mâncăm cartofi așa cum scriem pe TikTok, n-o să mai fim slăbuți”.

Vorbind despre motivele crizei, Lukașenko a dat vina pe fermierii locali care ar fi preferat să exporte cartofii în Rusia, unde prețurile sunt de două-trei ori mai mari: „Unii au vrut să câștige — țăranii au exportat, fermierii au exportat. Pe de o parte. Pe de altă parte, s-a depistat și un fel de sabotaj pe undeva”.

Totuși, el a afirmat că situația s-ar fi stabilizat deja: „Nu văd probleme mari, deja apare prima recoltă de cartofi”, a spus președintele.

Problema lipsei cartofilor a fost sesizată încă din februarie, însă Lukașenko a recunoscut-o oficial abia pe 8 mai, invocând atunci faptul că agricultorii s-au reorientat către export, nemulțumiți de prețurile mici de achiziție pe piața internă. Ulterior, șeful statului a cerut mărirea producției de cartofi astfel încât să fie suficienți atât pentru Belarus, cât și pentru export în Rusia, precizând că „nu e vorba de caritate, ci de bani serioși”.

Ca parte a măsurilor anticriză, începând cu 27 mai, Belarus a ridicat și interdicția privind importul de cartofi din Uniunea Europeană.

Între timp, specialiștii din domeniu au explicat deficitul prin factori climatici nefavorabili în sezonul agricol anterior. Directorul Centrului de cercetare pentru cartoficultură din cadrul Academiei Naționale de Științe, Vadim Mahanko, dar și oficiali din Ministerul Agriculturii au respins ideea unui export masiv sau a unui sabotaj.

Totuși, în iunie, Lukașenko a lansat o nouă ipoteză: deficitul ar fi fost creat artificial, de „anumite persoane” implicate într-un complot împotriva conducerii statului. Numele acestora nu au fost dezvăluite.