Telegram atinge un miliard de dolari venituri și devine profitabil pentru prima dată

Mesageria Telegram a devenit profitabilă pentru prima dată în cei trei ani de monetizare, a anunțat fondatorul său, Pavel Durov.

„În acest an, numărul abonaților Telegram Premium s-a triplat, depășind 12 milioane. Veniturile noastre din publicitate au crescut de câteva ori. Ca rezultat, veniturile totale ale Telegram în 2024 au depășit 1 miliard de dolari, iar încheiem anul cu rezerve financiare de peste 500 de milioane de dolari, fără a include activele cripto”, a declarat el.

Durov a subliniat că în acest an au fost lansate mai multe actualizări legate de monetizare, printre care se numără funcții precum Telegram Stars, mini-aplicații, cadouri, Telegram Business și Telegram Gateway. Potrivit acestuia, aceste rezultate demonstrează că „platformele de socializare pot atinge sustenabilitatea financiară rămânând independente și respectând drepturile utilizatorilor”.

Potrivit unui raport al Financial Times (FT), citat de RBK, bazat pe date financiare, Telegram a avut anul trecut venituri de 342 milioane de dolari, cheltuieli operaționale de 108 milioane de dolari și o pierdere netă de aproximativ 173 milioane de dolari după plata taxelor.

În prima jumătate a acestui an, Telegram a demonstrat o performanță financiară solidă. Veniturile din publicitate au fost de 120 milioane de dolari (de două ori mai mult decât anul precedent), iar vânzările de abonamente au atins 119 milioane de dolari (comparativ cu 32 milioane anterior). De asemenea, compania a câștigat semnificativ din vânzarea criptomonedei proprii, Toncoin. În total, veniturile Telegram din vânzarea activelor digitale au însumat 353 milioane de dolari, dintre care 348 milioane provin din Toncoin.

Abonamentul plătit Telegram Premium a fost introdus în iunie 2022. În septembrie 2024, numărul abonaților a depășit pentru prima dată 10 milioane. Telegram Stars, sau Stelele Telegram, o monedă virtuală pentru utilizarea în mini-aplicații, a fost lansată pe platformă în iunie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#telegram #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia și China au început să recurgă din ce în ce mai des la comerț prin barter, revenind la o practică specifică anilor 90, pentru a ocoli dificultățile de plată cauzate de sancțiunile occidentale, relatează Reuters.

Potrivit unor surse din domeniul comerțului, băncile chineze refuză să accepte transferuri din Rusia de teama sancțiunilor secundare, ceea ce obligă companiile să înlocuiască plățile bancare cu schimburi de mărfuri. În ultimele doi ani, Reuters a identificat cel puțin opt astfel de tranzacții între companii rusești și chineze. Diferențele majore dintre datele Serviciului Vamal Federal și cele ale Băncii Rusiei privind importurile – de până la 7 miliarde de dolari în perioada ianuarie-iunie – sugerează extinderea acestor practici.

Produsele agricole, în special grâul, sunt principalele bunuri folosite la schimb. Grâul rusesc a fost tranzacționat contra automobile, bunuri de larg consum, electrocasnice și materiale de construcții. În alte cazuri, semințele de in au fost schimbate pe echipamente și servicii, inclusiv instalarea și testarea utilajelor pe teritoriul Rusiei. De asemenea, unele operațiuni au implicat „importul paralel”, prin care produse europene au ajuns în Rusia via China, în schimbul materiei prime rusești.

Fenomenul a fost confirmat și la un forum de afaceri desfășurat în august la Kazan, unde companiile chineze au subliniat că plățile în numerar și cerințele de localizare sunt cele mai mari obstacole în cooperarea cu Rusia. Reprezentanții Hainan Longpan Oilfield Technology au propus chiar utilizarea unui certificat special al vămii chineze pentru a facilita schimburile de motoare navale și generatoare pe materiale metalurgice.

Autoritățile chineze lucrează în prezent la o legislație unificată privind barterul, deoarece regulile variază de la o provincie la alta. În Rusia, Ministerul Dezvoltării Economice a elaborat deja un ghid pentru companii privind tranzacțiile barter, iar unele firme – precum „Astarta-agrotrading” din Saratov – au aplicat schema și cu parteneri din Pakistan, schimbând zeci de mii de tone de năut și linte pe citrice, cartofi și orez.

Astfel, barterul revine ca soluție de avarie pentru economia rusă, în condițiile în care presiunea sancțiunilor blochează tot mai mult accesul la sistemul financiar internațional.