Start-up-urile mici domină economia: 91% dintre noile afaceri au sub 4 angajați

23 Dec. 2024, 14:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Dec. 2024, 14:15 // Actual //  Ursu Victor

În 2022, numărul întreprinderilor active din Republica Moldova a fost de 41,5 mii, reprezentând 76,4% din totalul întreprinderilor raportoare. Sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul a dominat mediul de afaceri, cu 39,6% din totalul întreprinderilor active. Alte domenii semnificative includ activitățile profesionale, științifice și tehnice (9,8%), industria prelucrătoare (9,5%), construcțiile (7,0%) și tranzacțiile imobiliare (6,9%), arată, datele Biroului Național de Statistică.

Pe parcursul anului 2022, au fost create 4,6 mii de întreprinderi, majoritatea acestora (91,2%) fiind mici afaceri cu 0-4 salariați. Rata de creare a întreprinderilor noi a fost de 11,0%, cu cele mai multe start-up-uri în domeniul comerțului (33,2%) și în sectorul energetic, care a înregistrat cea mai mare rată de creare (28,4%).

Municipiul Chișinău rămâne centrul economic al țării, cu 63,3% dintre întreprinderile active înregistrate aici. Alte regiuni semnificative sunt Centru (15,7%), Nord (12,6%), Sud (5,3%) și UTA Găgăuzia (3,1%). Rata de creare a întreprinderilor noi în 2022 a variat între 9,0% (Nord) și 12,9% (Sud).

În 2022, au fost desființate 2,2 mii de întreprinderi, reprezentând o rată de 5,3%. Cele mai multe afaceri desființate au fost mici, cu 0-4 salariați, acestea reprezentând 88,1% din total. Domeniul cu cea mai mare rată de desființare a fost cel al cazării și alimentației publice (7,2%).

Conducătorii bărbați au dominat mediul antreprenorial, reprezentând în medie 66,2% din totalul managerilor în perioada 2016-2022. Cele mai multe afaceri conduse de femei în 2022 au fost în domeniul învățământului (62,6%), în timp ce industria extractivă a înregistrat cea mai scăzută pondere de femei (13,6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.