Tiraspolul intră din nou în regim de criză. Starea de urgență a fost prelungită până la 15 februarie

Pretinsele autorități de la Tiraspol au decis prelungirea stării de urgență în economie pentru încă 30 de zile, până la 15 februarie, potrivit unui decret semnat de liderul administrației separatiste, Vadim Krasnoselski, și aprobat de așa-numitul Soviet Suprem al regiunii.

Decizia vine pe fondul continuării dificultăților economice din regiune, inclusiv probleme legate de aprovizionarea cu resurse energetice, funcționarea industriei și încasările bugetare. Starea de urgență economică oferă administrației de la Tiraspol instrumente extinse pentru a interveni în activitatea întreprinderilor, a controla fluxurile financiare și a redistribui resursele considerate critice.

Tiraspolul a motivat necesitatea prelungirii prin dificultățile economice persistente și deteriorarea situației social-economice, pe fondul reducerii livrărilor de gaze naturale în regiune.

Anterior, regiunea transnistreană a fost menținută sub regim de urgență economică într-o perioadă îndelungată, din decembrie 2024 până la 31 august 2025, pe fondul crizelor energetice și financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#urgență #tiraspol #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la petrol au intrat pe o pantă descendentă după ce Iranul a anunțat redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru navigația comercială, semnal puternic de detensionare în regiune după acordul de încetare a focului.

Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că toate navele comerciale pot tranzita liber strâmtoarea „pe toată durata armistițiului”, în baza înțelegerii privind încetarea focului în Liban.

Decizia vine la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, reducând riscurile pentru una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Pe fondul acestor evoluții, piața a reacționat imediat: petrolul Brent s-a prăbușit cu aproximativ 10%, coborând spre nivelul de 89 de dolari pe baril, după ce anterior depășise pragul de 100 de dolari. Scăderea reflectă diminuarea temerilor legate de întreruperea livrărilor prin Ormuz, rută prin care trece circa o cincime din petrolul global.