TOP-10 partide care au ajuns de cele mai multe ori în Parlament

Pe data de 11 iulie 2021, în Moldova au avut loc pentru a 10-a oară alegeri Parlamentare, de după proclamarea independenței.

Prima dată, după proclamarea independenței alegerile au avut loc în 1994, de atunci am avut 6 scrutine ordinare și 4 anticipate.

În toată această perioadă în Parlamentul Republicii Moldova am avut reprezentanții a 30 de partide politice, iar în 2019 pentru prima și ultima dată am avut și 3 candidați independenți, scrie Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Din cele 30 de partide doar 12 au reușit să treacă pragul electoral cel puțin odată de sine-stătător, restul 18 au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc Electoral.

Doar 10 partide au reușit să ajungă în parlament de 2 sau mai multe ori.

Nici un Bloc Electoral nu a supraviețuit mai mult decât un singur scrutin. De fapt toate blocurile au fost create conjunctural, pentru a accede în parlament, apoi s-au destrămat. Partidele care intră în Parlament în cadrul unui Bloc au de decis: 1) se unesc într-o singură formațiune, 2) se dezintegrează și cel puțin un partid dispare de pe scena politică.

PCRM (Partidul Comuniștilor) este formațiunea politică, care a ajuns de cele mai multe ori în Parlament. Prima lor intrare a fost în 1998, iar per total au fost 7 intrări, dintre care 6 ca formațiune aparte și odată în cadrul unui bloc electoral împreună cu PSRM (Partidul Socialiștilor).

PSRM este cel mai longeviv partid din istoria Parlamentară. Ei sunt unica formațiune, care au fost reprezentați încă din 1994 în Parlament. Atunci ei au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc electoral și la ultimul scrutin iarăși sunt în Parlament în cadrul altui bloc electoral. În toată această perioadă ei au fost de 5 ori în Parlament de 2 ori ca formațiune politică separată și de 3 ori în cadrul unui bloc electoral.

PLDM (Partidul Liberal Democrat) este formațiunea politică, care a reușit să accede de 4 ori în Parlament în calitate de partid politic de sine-stătător. Aceiași performanță a fost atinsă și de PDM (Partidul Democrat) și PL (Partidul Liberal), iar ultimile două au fost în Parlament și în cadrul unor blocuri electorale.

PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) este cea mai tânără formațiune politică, care a reușit să acceadă în Parlament atât în cadrul unui bloc electoral, cât și ca partid de sine-stătător.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.