TOP-10 partide care au ajuns de cele mai multe ori în Parlament

Pe data de 11 iulie 2021, în Moldova au avut loc pentru a 10-a oară alegeri Parlamentare, de după proclamarea independenței.

Prima dată, după proclamarea independenței alegerile au avut loc în 1994, de atunci am avut 6 scrutine ordinare și 4 anticipate.

În toată această perioadă în Parlamentul Republicii Moldova am avut reprezentanții a 30 de partide politice, iar în 2019 pentru prima și ultima dată am avut și 3 candidați independenți, scrie Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Din cele 30 de partide doar 12 au reușit să treacă pragul electoral cel puțin odată de sine-stătător, restul 18 au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc Electoral.

Doar 10 partide au reușit să ajungă în parlament de 2 sau mai multe ori.

Nici un Bloc Electoral nu a supraviețuit mai mult decât un singur scrutin. De fapt toate blocurile au fost create conjunctural, pentru a accede în parlament, apoi s-au destrămat. Partidele care intră în Parlament în cadrul unui Bloc au de decis: 1) se unesc într-o singură formațiune, 2) se dezintegrează și cel puțin un partid dispare de pe scena politică.

PCRM (Partidul Comuniștilor) este formațiunea politică, care a ajuns de cele mai multe ori în Parlament. Prima lor intrare a fost în 1998, iar per total au fost 7 intrări, dintre care 6 ca formațiune aparte și odată în cadrul unui bloc electoral împreună cu PSRM (Partidul Socialiștilor).

PSRM este cel mai longeviv partid din istoria Parlamentară. Ei sunt unica formațiune, care au fost reprezentați încă din 1994 în Parlament. Atunci ei au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc electoral și la ultimul scrutin iarăși sunt în Parlament în cadrul altui bloc electoral. În toată această perioadă ei au fost de 5 ori în Parlament de 2 ori ca formațiune politică separată și de 3 ori în cadrul unui bloc electoral.

PLDM (Partidul Liberal Democrat) este formațiunea politică, care a reușit să accede de 4 ori în Parlament în calitate de partid politic de sine-stătător. Aceiași performanță a fost atinsă și de PDM (Partidul Democrat) și PL (Partidul Liberal), iar ultimile două au fost în Parlament și în cadrul unor blocuri electorale.

PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) este cea mai tânără formațiune politică, care a reușit să acceadă în Parlament atât în cadrul unui bloc electoral, cât și ca partid de sine-stătător.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.