TOP-10 partide care au ajuns de cele mai multe ori în Parlament

Pe data de 11 iulie 2021, în Moldova au avut loc pentru a 10-a oară alegeri Parlamentare, de după proclamarea independenței.

Prima dată, după proclamarea independenței alegerile au avut loc în 1994, de atunci am avut 6 scrutine ordinare și 4 anticipate.

În toată această perioadă în Parlamentul Republicii Moldova am avut reprezentanții a 30 de partide politice, iar în 2019 pentru prima și ultima dată am avut și 3 candidați independenți, scrie Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Din cele 30 de partide doar 12 au reușit să treacă pragul electoral cel puțin odată de sine-stătător, restul 18 au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc Electoral.

Doar 10 partide au reușit să ajungă în parlament de 2 sau mai multe ori.

Nici un Bloc Electoral nu a supraviețuit mai mult decât un singur scrutin. De fapt toate blocurile au fost create conjunctural, pentru a accede în parlament, apoi s-au destrămat. Partidele care intră în Parlament în cadrul unui Bloc au de decis: 1) se unesc într-o singură formațiune, 2) se dezintegrează și cel puțin un partid dispare de pe scena politică.

PCRM (Partidul Comuniștilor) este formațiunea politică, care a ajuns de cele mai multe ori în Parlament. Prima lor intrare a fost în 1998, iar per total au fost 7 intrări, dintre care 6 ca formațiune aparte și odată în cadrul unui bloc electoral împreună cu PSRM (Partidul Socialiștilor).

PSRM este cel mai longeviv partid din istoria Parlamentară. Ei sunt unica formațiune, care au fost reprezentați încă din 1994 în Parlament. Atunci ei au ajuns în Parlament în cadrul unui Bloc electoral și la ultimul scrutin iarăși sunt în Parlament în cadrul altui bloc electoral. În toată această perioadă ei au fost de 5 ori în Parlament de 2 ori ca formațiune politică separată și de 3 ori în cadrul unui bloc electoral.

PLDM (Partidul Liberal Democrat) este formațiunea politică, care a reușit să accede de 4 ori în Parlament în calitate de partid politic de sine-stătător. Aceiași performanță a fost atinsă și de PDM (Partidul Democrat) și PL (Partidul Liberal), iar ultimile două au fost în Parlament și în cadrul unor blocuri electorale.

PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate) este cea mai tânără formațiune politică, care a reușit să acceadă în Parlament atât în cadrul unui bloc electoral, cât și ca partid de sine-stătător.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) solicită Guvernului să supună de urgență dezbaterii, în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, proiectele bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetului fondurilor de sănătate, modificările la Legea salarizării și hotărârea privind salariul minim pentru 2026. Documentele au fost aprobat în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului.

CNSM acuză faptul că proiectele au fost promovate fără dialog social și fără respectarea procedurilor de transparență prevăzute de legislație, iar opiniile sindicatelor nu au fost integrate în procesul decizional. Organizația atrage atenția că aceste documente trebuie coordonate cu partenerii sociali, conform cadrului legal privind politicile salariale și sociale.

Potrivit sindicatelor, prevederile bugetare propuse pentru 2026 nu protejează suficient veniturile angajaților din sectorul public.

”Majorarea unei singure valori de referință, de la 2200 la 2400 de lei, este considerată insuficientă pentru menținerea puterii de cumpărare pentru cadre didactice, personal medical, angajați din MAI, sistemul penitenciar și alte categorii salariale”, susțin sindicatele.

Confederația insistă ca valoarea de referință de 2500 de lei să fie indexată în raport cu inflația prognozată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, așa cum prevede legea.

În final, CNSM avertizează că ignorarea partenerilor sociali subminează dialogul democratic și echilibrul dintre interesele statului, angajatorilor și salariaților.