Top: Cei mai bogați oameni de pe planetă

Primii 10 cei mai bogați oameni de pe planetă au o avere de 1,4 trilioane de dolari. Valoarea averii lor este similară cu a cea PIB-ului Australiei, scrie visiualcapitalist.com.

Cine sunt acești oameni ultra-bogați și care este sursa bogăției lor? Iată o privire asupra celor mai buni 10 oameni bogați de pe planetă și despre modul în care și-au făcut miliardele.

Elon Musk este în prezent cel mai bogat dintre toți, cu o valoare netă totală a averii de 198 miliarde de dolari, cu 60 de miliarde de dolari mai mult decât media întregului grup, de 138 de miliarde de dolari.

Acest lucru este destul de surprinzător, având în vedere cât de bine a funcționat compania Tesla în ultimii ani. În timp ce mulți sceptici se așteaptă ca bula Tesla să explodeze în cele din urmă – inclusiv renumitul investitor Michael Burry – până acum, valoarea companiei auto a continuat doar să crească.

Cu o limită de piață actuală de 768 miliarde de dolari, Tesla valorează mai mult decât următorii șase mari producători de automobile combinate.

Musk a ocupat primul urmat Jeff Bezos, care în urmă cu doar câteva luni, deținea titlul de cea mai bogată persoană din lume. Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba în condițiile în care cei di au alternat pe primele poziții.

Al treilea pe listă este Bernard Arnault, CEO al conglomeratului brandului de lux Louis Vuitton Moët Hennessy (LVMH), care deține Louis Vuitton, Dior, Fendi, Loro Piana și Bulgari. Arnault este cea mai bogată persoană din Europa și chiar a devenit cea mai bogată din lume pentru o scurtă perioadă în luna mai cu o avere de 157 de miliarde de dolari.

Majoritatea bogaților lumii fac parte din industria tehnologiei, în afară de Bernard Arnault și Warren Buffett. Toți locuiesc în America, cu excepția lui Arnault.

Având în vedere că sectorul tehnologic american este de așteptat să crească doar în următorii ani, este probabil ca miliardarii americani din domeniul tehnologiei să își continue dominația în viitorul previzibil.

#tehnologie #PIB #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.