TOP Cele mai scumpe orașe din lume. Tel Aviv depășește Parisul

Orașul israelian Tel Aviv este cel mai scump din lume, ca urmare a întăririi monedei locale shekel și accelerării inflației, conform unui clasament publicat de revista The Economist.

Unele penurii remarcate în alimentație, materii prime, alcool și transporturi au plasat orașul Tel Aviv pe primul loc în acest clasament, depășind anul acesta metropole ca Paris sau Singapore, arată Agerpres.

Tel Aviv este urmat în acest clasament de Zurich, Hong Kong, New York, Geneva sau Copenhaga, ca cele mai scumpe orașe din lume, după compararea prețurilor la peste 200 de produse și servicii din 173 de metropole din întreaga lume.

Datele, culese în perioada cuprinsă între august și septembrie anul acesta, reflectă o creștere a prețurilor cu 3,5 % în moneda locală, fiind cea mai rapidă rată de inflație din ultimii cinci ani.

Raportul arată și o creștere a prețului mediu la litrul de benzină, care a fost anul acesta cu 21% mai mare la Tel Aviv, comparativ cu alte orașe ale lumii.

Potrivit The Economist, creșterea prețurilor la gaz în Europa și Asia și panica înregistrată la pompele de benzină din Marea Britanie au intervenit prea târziu pentru a putea influența clasamentul realizat anul acesta. EIU atribuie această creștere a prețurilor la bunuri, în marea parte a lumii, problemelor legate de rețeaua de administrare asociate pandemiei de coronavirus.

#scump #oras #Tel Aviv

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.