Topul celor mai săraci președinți din Europa

31 Ian. 2024, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Ian. 2024, 11:13 // Actual //  bani.md

S-a realizat o listă cu cei mai slab plătiți președinți din Europa, comparându-le salariile cu venitul mediu din țările lor respective.

A fost alcătuită o listă a celor mai puțin bine plătiți președinți din Europa. Salariul lui Klaus Iohannis, președintele României, în anul 2023, era estimat la 60.142 de euro brut. În noiembrie 2023, s-a făcut cunoscut în spațiul public faptul că șeful statului primea lunar un salariu brut de aproape 5.000 de euro, informează Journo Research.

Slovenia se află în fruntea listei cu cel mai puțin bogat șef de stat din Europa. Salariul său este apropiat de cel al unui angajat de nivel mediu din țară, cu un venit anual estimat la aproape 45.000 de euro. Pe locul doi se află președintele Ucrainei.

Președintele Bulgariei se situează în fruntea clasamentului ca fiind cel mai bogat din Europa, raportat la venitul mediu din țara sa. Potrivit presei locale, se estimează că salariul său este echivalent cu aproape 125.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă că câștigă de 10,10 ori mai mult decât venitul mediu din Bulgaria.

În Slovacia, președintele primește aproape de 8 ori venitul mediu, adică un venit brut estimat la peste 187.000 de euro pe an. În același timp, președintele Irlandei a câștigat în 2023 de 6,9 ori mai mult decât media pe țară, totalizând peste 331.000 de euro pe an.

În medie, un președinte european câștigă 103.000 de euro pe an, aproximativ de 4 ori valoarea veniturilor medii la nivel european.

Slovenia se clasează cu cel mai sărac președinte din Europa, având un salariu aproape echivalent cu cel al unui angajat mediu în țară. Venitul anual brut este estimat la 44.701 euro, cu aproximativ 3% mai mare decât salariul mediu actual din Slovenia.

Pe locul doi se situează președintele Ucrainei, cu un salariu anual brut în 2023 de 8.134 de euro.

Urmează Serbia, cu un șef de stat care primește o compensație orară de 10,77 euro și câștigă, înainte de taxe, 20.564 euro.

Președinții Moldovei și Croației câștigă puțin mai mult decât cei menționați anterior. De asemenea, în top se află și președinții Letoniei, Finlandei și Bosniei și Herțegovinei. În Finlanda, PIB-ul pe cap de locuitor depășește media europeană, fiind de 54.507 dolari SUA.

În Bulgaria, președintele este cel mai bine plătit, cu un salariu anual de 124.658 euro (înainte de deduceri).

În Slovacia, șeful statului primește 7,78 salarii medii, în timp ce în Irlanda, președintele câștigă de 6,91 ori mai mult decât angajații full-time, estimându-se că ar fi încasat în jur de 331.470 euro pe an.

De asemenea, președinții din Elveția și Cipru se numără printre cei mai bogați. În Elveția, salariul anual înainte de impozitare se ridică la 285,46 euro. Președintele Klaus Iohannis are un salariu brut estimat la 60.142 euro pentru anul 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

26 Nov. 2024, 09:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Nov. 2024, 09:33 // Actual //  Ursu Victor

Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori de la Moldovagaz a declarat în cadrul emisiunii „Novaia Nedelea” de la TV8 că premierul a fost „necinstit” și a încercat să împiedice desfășurarea unui concurs transparent pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație al companiei Moldovagaz.

„Domnul Recean a declarat săptămâna trecută că ar fi fost de acord cu propunerea mea de a organiza un concurs. Dar, să fim sinceri, nu a fost deloc așa. Mai mult, a indus în eroare opinia publică”, a afirmat Tofilat.

Potrivit acestuia, încă din aprilie 2024, trei organizații, inclusiv el, au solicitat organizarea concursului, astfel încât până la 25 iunie să fie desemnați candidații selectați. Însă, Tofilat susține că premierul s-a opus în mod constant acestui demers.

„Pe 18 iunie am discutat cu domnul Recean. Am avut martori. Timp de o oră a încercat să mă convingă să renunțăm la concurs. Noi i-am explicat clar: PAS a promis concursuri transparente în campania electorală, iar strategia de guvernare a întreprinderilor de stat, aprobată acum doi ani, include aceste proceduri. Tot ce am cerut a fost respectarea angajamentelor luate”, a explicat Tofilat.

El a mai subliniat că presiunile asupra organizării concursului au continuat și după ce s-a ajuns la un rezultat. Concursul a fost câștigat de Dorin Junghietu, dar premierul ar fi insistat ca în fruntea compeniei să rămână Vadim Ceban.

„După refuzul ministrului Victor Parlicov de a ignora rezultatele concursului, presiunile s-au intensificat. Bugetul pentru anul viitor al ministerului a fost redus, iar funcționarii au fost amenințați. Mai mult, au fost cazuri în care oficiali din ministere erau criticați doar pentru că apreciau postările mele pe Facebook”, a adăugat Tofilat.

Pe 25 septembrie, urma să fie stabilit un nou Consiliu de Administrație la Moldovagaz, dar Ceban a rămas interimar, în lipsa unei decizii a Consiliului de Observatori. Acest consiliu are șase membri: patru din partea Gazprom și doi din partea Republicii Moldova, iar deciziile se iau cu cel puțin cinci voturi, ceea ce complică luarea unei hotărâri clare.

Moldovagaz este controlată majoritar de Gazprom (50%), urmată de Agenția Proprietății Publice (35,3%) și Tiraspoltransgaz (13,14%). Conform datelor financiare, compania a înregistrat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, comparativ cu pierderile de 323 milioane de lei în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală