Scandalul de la Portul Giurgiulești: Hotărâri judecătorești definitive, acuzații de fraudă și poziția fermă a Bemol

21 Nov. 2024, 11:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
21 Nov. 2024, 11:37 // Bani și Afaceri //  bani.md

La sfârșitul săptămânii trecute ÎCS Danube Logistics SRL (DL), operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), și partenerul său olandez, Danube Logistics Holding BV (DLH) au difuzat un comunicat de presă la agenția de presă INFOTAG în care spune că au intrat în al cincilea an de apărare împotriva unor tentative repetate de preluare ilegală a părților sociale în cadrul DL. Acțiunile, inițiate de Bemol Retail SRL, sub pretextul executării unei hotărâri judecătorești din 2018, au generat un val de procese și contestații, afectând grav climatul investițional din Republica Moldova.

Potrivit DL, legislația moldovenească este clară: hotărârile judecătorești sunt obligatorii doar pentru părțile implicate direct în litigiu. Cu toate acestea, executorii judecătorești și Bemol încearcă să sechestreze active ale DL și ale partenerilor săi, deși aceștia nu au fost implicați în procesele respective.

„Acțiunile de executare, inițiate de executorii Roman Talmaci și George Boțan, ulterior Dumitru Manole, urmăresc preluarea controlului asupra DL, un operator strategic pentru Moldova. În 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), unul dintre creditorii principali ai DL, și-a exercitat dreptul de gaj asupra cotei de 100% din companie, stabilindu-se astfel ca deținător legal al acesteia”, se mai spune în comunicatul Danube.

Preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, potrivit ÎCS Danube Logistics SRL, este un punct sensibil pentru securitatea economică a Moldovei. Conform Legii nr. 174/2021, orice schimbare de control într-o companie care activează în domenii de importanță strategică trebuie aprobată de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, lucru ignorat în aceste tentative.

DL, DLH și BERD contestă în continuare aceste acțiuni și așteaptă soluționarea în instanță. Reprezentanții DL avertizează asupra precedentului periculos creat prin asemenea acțiuni și cer autorităților să protejeze drepturile investitorilor legitimi și stabilitatea economică a țării.

În context, Grupul de presă Realitatea a solicitat reacția BEMOL cu privire la declarațiile ÎCS Danube Logistics SRL din comunicatul difuzat. Asfel, BEMOL spune că executarea unei hotărâri judecătorești definitive nu este un atac raider, dar o acțiune, prevăzută de lege. „Executarea unei hotărâri judecătorești definitive nu este un atac raider, dar o acțiune, prevăzută de lege”, susține BEMOL.

Drept urmare a hotărârii definitive a instanței de judecată au fost emise titlurile executorii, în baza cărora executorul efectuează acțiuni de executare. Executarea unei hotărâri judecătorești definitive este o obligație a statului prevăzută de Constituția Republicii Moldova: „Respectarea sentințelor și a altor hotărâri judecătorești care au intrat în vigoare, precum și asistența instanțelor judecătorești pe parcursul procesului judiciar, în executarea sentințelor și a altor hotărâri judecătorești care au intrat în vigoare sunt obligatorii” (art. 120), Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și alte acte legislative.

„În loc să respecte și să execute hotărârea definitivă a instanței, grupul Danube și stăpânii săi, condamnați pentru fraudă, se eschivează de la executare în toate modalitățile posibile, recurgând la diverse acțiuni ilegale cu unicul scop – de a-și realiza speranțele arogante de a transfera responsabilitatea către stat. BERD, la fel ca și MAIB, a acordat un împrumut pe termen lung către Danube Logistics SRL. Bemol le respectă drepturile lor în calitate de creditori și în acțiunile sale este și va fi ghidat de respectarea acestor drepturi, se mai arată în reacția BEMOL.

BEMOL mai afirmă că Thomas Moser a săvârșit însușire și furt în proporții deosebit de mari în cadrul unui grup infracțional organizat și a creat în Olanda compania cu același nume Danube Logsitics Holding BV în scopul spălării bunurilor însușite. Danube Logistics Holding BV și Thomas Moser nu au fost niciodată investitori și nu au investit nici măcar un cent în Moldova. Pentru a fi sigure, sursele mass-media pot solicita Comisia (Comisia de evaluare a investițiilor importante pentru securitatea statului) pentru a se convinge că Thomas Moser și Danube Logistics Holding BV nu au investit nimic în economia moldovenească. Așa-numitul „investitor” Thomas Moser, fost angajat al BERD, și-a putut folosi relațiile și prietenii din cadrul Băncii (dintre care unii deja au demisionat) în încercarea de a ascunde bunurile furate sub paravanul BERD în offshor-uri.

„Ne pare rău de poziţia de neinvidiat în care s-a pomenit o asemenea instituție financiară internațională cu autoritate precum este BERD din cauza foştilor săi angajaţi, și în care nu ar fi trebuit să ajungă, iar reprezentanţii Danube continuă să exploateze BERD drept paravan. Pe lângă decizia definitivă, aflată în curs de executare, procuratura Republicii Moldova a deschis dosare penale privind însușirea bunurilor străine, spălarea de bani, producerea și folosirea de documente false, falsul în acte publice și abuzul de putere comise de către persoane cu funcții de răspundere (notari, executori judecătorești, alți funcționari publici). În cadrul acestor dosare penale, Bemol este recunoscut drept parte vătămată”, mai afirmă BEMOL.

Apelul BEMOL către acest grup – în cazul când observați o infracțiune, contactați imediat organele de drept.

Totodată, Bemol atenționează, că în cazul în care vreun funcționar va interveni la cererea BERD în procesul de executare sau alte proceduri legale, și dacă BERD va interveni prin prelungirea sau stabilirea de noi angajamente de împrumut și de altă natură pentru a proteja în continuare interesele acestui grup infracțional, vom apela la Parchetul European și la alte autorități internaționale. Atât BERD, cât și Republica Moldova sunt finanțate din fonduri europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.