Scandalul de la Portul Giurgiulești: Hotărâri judecătorești definitive, acuzații de fraudă și poziția fermă a Bemol

La sfârșitul săptămânii trecute ÎCS Danube Logistics SRL (DL), operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), și partenerul său olandez, Danube Logistics Holding BV (DLH) au difuzat un comunicat de presă la agenția de presă INFOTAG în care spune că au intrat în al cincilea an de apărare împotriva unor tentative repetate de preluare ilegală a părților sociale în cadrul DL. Acțiunile, inițiate de Bemol Retail SRL, sub pretextul executării unei hotărâri judecătorești din 2018, au generat un val de procese și contestații, afectând grav climatul investițional din Republica Moldova.

Potrivit DL, legislația moldovenească este clară: hotărârile judecătorești sunt obligatorii doar pentru părțile implicate direct în litigiu. Cu toate acestea, executorii judecătorești și Bemol încearcă să sechestreze active ale DL și ale partenerilor săi, deși aceștia nu au fost implicați în procesele respective.

„Acțiunile de executare, inițiate de executorii Roman Talmaci și George Boțan, ulterior Dumitru Manole, urmăresc preluarea controlului asupra DL, un operator strategic pentru Moldova. În 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), unul dintre creditorii principali ai DL, și-a exercitat dreptul de gaj asupra cotei de 100% din companie, stabilindu-se astfel ca deținător legal al acesteia”, se mai spune în comunicatul Danube.

Preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești, potrivit ÎCS Danube Logistics SRL, este un punct sensibil pentru securitatea economică a Moldovei. Conform Legii nr. 174/2021, orice schimbare de control într-o companie care activează în domenii de importanță strategică trebuie aprobată de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, lucru ignorat în aceste tentative.

DL, DLH și BERD contestă în continuare aceste acțiuni și așteaptă soluționarea în instanță. Reprezentanții DL avertizează asupra precedentului periculos creat prin asemenea acțiuni și cer autorităților să protejeze drepturile investitorilor legitimi și stabilitatea economică a țării.

În context, Grupul de presă Realitatea a solicitat reacția BEMOL cu privire la declarațiile ÎCS Danube Logistics SRL din comunicatul difuzat. Asfel, BEMOL spune că executarea unei hotărâri judecătorești definitive nu este un atac raider, dar o acțiune, prevăzută de lege. „Executarea unei hotărâri judecătorești definitive nu este un atac raider, dar o acțiune, prevăzută de lege”, susține BEMOL.

Drept urmare a hotărârii definitive a instanței de judecată au fost emise titlurile executorii, în baza cărora executorul efectuează acțiuni de executare. Executarea unei hotărâri judecătorești definitive este o obligație a statului prevăzută de Constituția Republicii Moldova: „Respectarea sentințelor și a altor hotărâri judecătorești care au intrat în vigoare, precum și asistența instanțelor judecătorești pe parcursul procesului judiciar, în executarea sentințelor și a altor hotărâri judecătorești care au intrat în vigoare sunt obligatorii” (art. 120), Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și alte acte legislative.

„În loc să respecte și să execute hotărârea definitivă a instanței, grupul Danube și stăpânii săi, condamnați pentru fraudă, se eschivează de la executare în toate modalitățile posibile, recurgând la diverse acțiuni ilegale cu unicul scop – de a-și realiza speranțele arogante de a transfera responsabilitatea către stat. BERD, la fel ca și MAIB, a acordat un împrumut pe termen lung către Danube Logistics SRL. Bemol le respectă drepturile lor în calitate de creditori și în acțiunile sale este și va fi ghidat de respectarea acestor drepturi, se mai arată în reacția BEMOL.

BEMOL mai afirmă că Thomas Moser a săvârșit însușire și furt în proporții deosebit de mari în cadrul unui grup infracțional organizat și a creat în Olanda compania cu același nume Danube Logsitics Holding BV în scopul spălării bunurilor însușite. Danube Logistics Holding BV și Thomas Moser nu au fost niciodată investitori și nu au investit nici măcar un cent în Moldova. Pentru a fi sigure, sursele mass-media pot solicita Comisia (Comisia de evaluare a investițiilor importante pentru securitatea statului) pentru a se convinge că Thomas Moser și Danube Logistics Holding BV nu au investit nimic în economia moldovenească. Așa-numitul „investitor” Thomas Moser, fost angajat al BERD, și-a putut folosi relațiile și prietenii din cadrul Băncii (dintre care unii deja au demisionat) în încercarea de a ascunde bunurile furate sub paravanul BERD în offshor-uri.

„Ne pare rău de poziţia de neinvidiat în care s-a pomenit o asemenea instituție financiară internațională cu autoritate precum este BERD din cauza foştilor săi angajaţi, și în care nu ar fi trebuit să ajungă, iar reprezentanţii Danube continuă să exploateze BERD drept paravan. Pe lângă decizia definitivă, aflată în curs de executare, procuratura Republicii Moldova a deschis dosare penale privind însușirea bunurilor străine, spălarea de bani, producerea și folosirea de documente false, falsul în acte publice și abuzul de putere comise de către persoane cu funcții de răspundere (notari, executori judecătorești, alți funcționari publici). În cadrul acestor dosare penale, Bemol este recunoscut drept parte vătămată”, mai afirmă BEMOL.

Apelul BEMOL către acest grup – în cazul când observați o infracțiune, contactați imediat organele de drept.

Totodată, Bemol atenționează, că în cazul în care vreun funcționar va interveni la cererea BERD în procesul de executare sau alte proceduri legale, și dacă BERD va interveni prin prelungirea sau stabilirea de noi angajamente de împrumut și de altă natură pentru a proteja în continuare interesele acestui grup infracțional, vom apela la Parchetul European și la alte autorități internaționale. Atât BERD, cât și Republica Moldova sunt finanțate din fonduri europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bemol #Portul Giurgiulesti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.