Topul pastilelor scumpe! Ce medicamente au golit buzunarele moldovenilor în 2025

În primele șase luni ale anului 2025, piața farmaceutică din Republica Moldova a înregistrat o creștere valorică de 8,27%, atingând volumul de 136,55 milioane euro, potrivit raportului publicat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Totuși, paradoxal, numărul de cutii de medicamente vândute a scăzut cu 2,88% față de aceeași perioadă a anului trecut, potriivt datelor Agenției Medicamentului.

Această discrepanță între valoare și volum este explicată printr-o ușoară creștere a prețurilor și o orientare tot mai evidentă către produse farmaceutice inovative și costisitoare, în special destinate tratării bolilor cronice.

Piața este în continuare dominată de medicamentele de import, care reprezintă 93% din valoare și 85,2% din volum, în timp ce producătorii locali acoperă doar 7% din piața valorică. Cu toate acestea, medicamentele autohtone au atins cea mai mare cotă din ultimii ani în volum — 14,8%, semn al unei ușoare consolidări a sectorului intern.

Importurile provin în principal din Germania, România, Slovenia, Ungaria și Turcia, iar cei mai importanți producători străini pe piața moldovenească rămân KRKA, Gedeon Richter, Berlin-Chemie și GlaxoSmithKline. La nivel național, liderul absolut este Balkan Pharmaceuticals, cu vânzări de peste 6 milioane de euro în primele șase luni.

Topul celor mai importate substanțe active include medicamente pentru diabet (dapagliflozinum, metforminum), anticoagulante (rivaroxabanum), antiinflamatoare (ibuprofenum), dar și tratamente pentru afecțiuni cardiovasculare și digestive.

Totodată, CNAM joacă un rol din ce în ce mai important în direcționarea pieței, influențând semnificativ atât importurile, cât și producția internă prin programul de medicamente compensate.

Cu toate că tendințele indică o evoluție calitativă, provocările rămân — inclusiv dependența majoră de importuri, slaba pondere a producției autohtone și presiunea pe prețuri și accesibilitate într-o piață farmaceutică tot mai competitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pastile #importui #medicamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.