Tragedii în aer! Povestea avioanelor doborâte de Rusia și a prăbușirilor fatale

În ultimii ani au avut o serie dde tragedii aviatice, în care avioane civile au fost doborâte sau s-au prăbușit în circumstanțe misterioase. De la accidentul tragic al președintelui polonez Lech Kaczyński în 2010, la catastrofa Malaysia Airlines MH17 din 2014 și până la evenimentele recente cu prăbușirea avionului companiei din Azerbaidjan. Rusia a fost adesea implicată în mod controversat în aceste incidente. Aceste tragedii au ridicat întrebări cu privire la responsabilitatea și motivele din spatele acestor incidente.

1. Prăbușirea avionului AZAL în Kazahstan (25 decembrie 2024)
Un avion Embraer 190 al companiei Azerbaijan Airlines (AZAL), care efectua zborul J28243 de la Baku la Groznîi, a încercat o aterizare forțată după ce i s-a refuzat permisiunea de aterizare în Groznîi și Mahacikala. Aeronava s-a prăbușit la câțiva kilometri de aeroportul Aktau, explodând și luând foc. Din cei aflați la bord, cel puțin 29 de pasageri au supraviețuit, fiind găsiți în partea din spate a avionului.

2. Accidentul avionului lui Evgheni Prigojin (23 august 2024)
Un avion privat Embraer Legacy, asociat liderului Wagner, Evgheni Prigojin, s-a prăbușit în regiunea Tver din Rusia. Toate cele 10 persoane aflate la bord au murit. Aeronava, care zbura pe ruta Moscova-Sankt Petersburg, a fost doborâtă de apărarea aeriană rusă, conform informațiilor preliminare. Accidentul a ridicat suspiciuni privind o posibilă eliminare deliberată a lui Prigojin.

3. Zborul MH17 al Malaysia Airlines (17 iulie 2014)
Un avion Boeing 777, care efectua zborul MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra regiunii Donbas, Ucraina. Toate cele 298 de persoane de la bord au murit.
Ancheta internațională a stabilit că avionul a fost lovit de o rachetă Buk lansată dintr-o zonă controlată de separatiști pro-ruși. Sistemul de rachete ar fi fost transportat din Rusia și ulterior returnat. Moscova neagă implicarea și susține că racheta aparținea unei unități ucrainene.

4. Prăbușirea avionului prezidențial polonez la Smolensk (10 aprilie 2010)
Un avion Tupolev Tu-154, care îl transporta pe președintele Poloniei, Lech Kaczyński, și alți oficiali polonezi, s-a prăbușit în apropiere de Smolensk, Rusia. Aeronava avea la bord 96 de persoane, inclusiv 88 de pasageri și opt membri ai echipajului, care se îndreptau spre o ceremonie comemorativă în Katyn, dedicată ofițerilor polonezi executați în 1940. Avionul s-a prăbușit la doar 300 de metri de pista de aterizare, într-o zonă împădurită. În 2016, Polonia a redeschis ancheta, concluzionând că aeronava a fost distrusă în aer, în urma mai multor explozii la bord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avioae #catastrofe #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.