Oligarhul anilor ’90 și proprietarul al NTV-ului închis în Moldova, declară că a falimentat și trăiește cu 20.000 USD

Vladimir Gusinski, unul dintre cei mai influenți oligarhi din perioada lui Boris Elțîn, cunoscut pentru deținerea canalului NTV, (avea subsidiară și în Republica Modlova n.a) dar care a fost închsiă în anului 2022 și a postului „Ecoul Moscovei”, a declarat că a ajuns în faliment, fără afaceri și cu datorii de aproape 7,5 milioane de dolari. Conform unui document financiar publicat de „Agentstvo” și analizat de către jurnaliști, Gusinski a fost ajutat financiar de mai mulți oameni de afaceri și politicieni, printre care Nikolai Senkevic, Leonid Nevzlin, Anatolii Ciubais și Maxim Katz.

Afirmațiile au fost făcute într-o declarație depusă la începutul anului 2025, ca parte a procesului de divorț dintre Gusințki și soția sa, Elena Konstantin, care a confirmat autenticitatea documentului.

Potrivit acestuia, datoriile fostului oligarh către zece creditori depășesc 7,3 milioane de dolari, în timp ce activele sale sunt estimate la puțin peste 5,9 milioane de dolari. Gusințki deține două case în Connecticut, un Mercedes S550, un cont bancar în Israel la Mizrahi-Tefahot, precum și bijuterii de valoare.

Cheltuielile săptămânale ale acestuia, conform documentului, se ridică la 4.990 de dolari. În detaliu, 2.308 dolari sunt cheltuiți pentru închirierea locuinței din Israel, 750 de dolari pentru alimente, 462 de dolari pentru îmbunătățirea locuinței, 456 de dolari pentru întreținerea automobilului, 403 dolari pentru medicamente, 323 de dolari pentru gaz, 192 de dolari pentru întreținerea copiilor și 96 de dolari pentru îmbrăcăminte. Două dintre companiile pe care le deținea, News Ru Israel LTD și New Media Holding LLC, trec acum prin procedura de faliment.

Gusinski a dezvăluit și lista creditorilor săi: fostul director general al „Gazprom Media” Nikolai Senkevic, cu o datorie de 1,35 milioane de dolari, Anatolii Ciubais, fostul șef al „Rostec”, cu o datorie de 500.000 de dolari, omul de afaceri Max Barsky, cu 480.000 de dolari, și fostul acționar al „Probusinessbank” Alexander Zheleznyak, cu 400.000 de dolari. De asemenea, datoriile includ 100.000 de dolari către blogerul Maxim Katz și 60.000 de dolari către Cvi Heifetz, probabil fost ambasador al Israelului în Rusia.

În ciuda acestor dezvăluiri, Gusinski a refuzat să comenteze despre documentul financiar și situația sa financiară.

În trecut, el a fost implicat în litigii cu Vladimir Evtușenkov, alt oligarh, legate de datorii de 10 milioane de dolari, și a fost dat în judecată și de alte persoane și companii, inclusiv o instanță din Florida care a cerut 400.000 de dolari pentru costuri de întreținere a unei ambarcațiuni de lux.

Gusințki a fost, în anii ’90, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Rusia, creând „Most-Bank” și deținând mari media, inclusiv NTV și „Echo Moskvî”. Forbes estima averea sa la 400 de milioane de dolari în 2010.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarh #faliment #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA