Transportatorii amenință cu proteste, acuzând MIDR și ANTA de corupție: ”Experimentele incompetenților distrug ramura”

22 Dec. 2025, 09:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Dec. 2025, 09:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) avertizează asupra declanșării unor proteste la nivel național, acuzând Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) de corupție, incompetență și promovarea unor modificări legislative care ar putea agrava criza transportului public de pasageri.

Într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Alexandru Munteanu, APOTA susține că un proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere, transmis de MIDR pe 17 decembrie 2025, riscă să scoată transportatorii în stradă, atât prin conținut, cât și prin termenul „extrem de restrâns” de doar cinci zile oferit pentru consultări.

„Ideile proiectului și termenele pentru care putem prezenta propuneri, în corelare cu practica anterioară a MIDR de comunicare cu transportatorii, ne determină să adoptăm decizii prin care să anunțăm declanșarea unei serii de proteste”, se arată în scrisoare.

APOTA afirmă că, deși autoritățile invocă existența a 347 de localități fără transport public regulat, acțiunile instituțiilor responsabile vor duce la creșterea acestui număr. „Acțiunile de a proteja corupția din ANTA și de a mușamaliza incompetența conducerii ANTA, asociate cu incompetența celor din MIDR, vor genera ca acest număr al localităților să crească”, avertizează transportatorii.

Asociația enumeră mai multe cauze ale situației din domeniu, printre care „corupția din ANTA”, „deciziile ilegale privind rețeaua de rute regulate”, „incapacitatea MIDR de a interveni prin instrumentele oferite de Codul transporturilor rutiere” și „legislația proastă din domeniu”, în special modificările intrate în vigoare în martie 2024.

În document, APOTA critică dur proiectul de lege elaborat de MIDR, despre care afirmă că nu are legătură cu problemele reale ale sectorului. „Calitatea acestui proiect ne demonstrează doar că persoanele din MIDR și ANTA care au participat la elaborarea lui nu au nici măcar cea mai mică idee care sunt problemele reale din transport și cum acestea ar trebui rezolvate”, se menționează în scrisoare.

Transportatorii acuză și lipsa reală de consultare publică, susținând că proiectul a fost elaborat „în secret”, iar grupului de lucru i s-au oferit doar cinci zile pentru formularea propunerilor. „Noi, transportatorii, nu mai putem suporta experimentele incompetenților. Toate acestea distrug ramura și lipsesc populația de transport regulat”, avertizează APOTA.

Asociația solicită intervenția directă a premierului pentru identificarea unor soluții și evitarea protestelor. „Venim către Dumneavoastră cu solicitarea de a vă implica și a găsi soluții adecvate situației în care ne aflăm, pentru a evita protestele transportatorilor”, se arată în apelul semnat de președintele Consiliului APOTA, Oleg Alexa.

Totodată, transportatorii își exprimă disponibilitatea pentru un dialog direct cu autoritățile, solicitând o întâlnire cu prim-ministrul pentru a identifica problemele majore ale ramurii și direcțiile de reformă, „doar în spiritul Regulamentului UE nr. 1370”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun