Transportul feroviar din Moldova, între viață și moarte! Măsurile economice necesare pentru supraviețuire

Căile Ferate din Moldova (CFM) se află în pragul uneia dintre cele mai grave crize economice din istoria sa. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, problemele sunt cauzate de lipsa finanțării infrastructurii, gestionarea defectuoasă a accizelor plătite de transportatorii feroviari și administrarea inadecvată a resurselor.

„CFM suportă întreținerea căilor ferate, o responsabilitate care ar trebui să revină statului. Această situație afectează grav investițiile necesare în modernizarea infrastructurii și plata salariilor angajaților. Transportatorii feroviari achită anual peste 100 milioane lei pentru accizele motorinei consumate. În loc să fie direcționați spre modernizarea căilor ferate, acești bani sunt folosiți pentru întreținerea drumurilor”, constată Ioniță.

În ultimii 15 ani, CFM a fost privată de circa 1,5 miliarde lei, bani care ar fi trebuit să fie investiți în infrastructură. Rezultatul? Trenuri care circulă cu viteze sub 20 km/h pe anumite segmente și o competitivitate redusă a transportului feroviar. Fără investiții urgente, transportul de marfă și pasageri este grav afectat, ceea ce influențează negativ economia națională. Angajații CFM nu și-au primit salariile la timp, generând nemulțumiri și riscând pierderea personalului specializat.

„Țările vecine investesc masiv în modernizarea transportului feroviar. Moldova riscă să devină irelevantă economic în lipsa unor reforme rapide. Or, soluțiile propuse de Veaceslav Ioniță sunt separarea infrastructurii de activitatea de transport. Statul să preia întreținerea căilor ferate, iar CFM să se ocupe strict de transportul de marfă și pasageri, conform modelelor europene. Cel puțin 80 milioane lei din accizele plătite de transportatorii feroviari trebuie reinvestite în infrastructura feroviară. Guvernul să recunoască investițiile realizate de CFM în infrastructură ca fiind de interes public și să returneze o parte din fonduri pentru a evita colapsul financiar al întreprinderii”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#masuri #criză #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova are una dintre cele mai stricte legislații antifumat din regiune, minorii continuă să aibă acces facil la produse care conțin nicotină, în special la țigările electronice de unică folosință (cunoscute ca „vape-uri”). Un studiu realizat de Societatea de Pediatrie din Moldova, în 2023, arată că 36% dintre adolescenții cu vârste între 10 și 16 ani au declarat că utilizează țigări electronice. Statisticile arată că, în Republica Moldova, unul din trei minori a încercat țigările electronice, care continuă să fie vândute și promovate online, chiar dacă, de trei ani, legea interzice comerțul electronic al acestora, scrie realitatea.md.

Astfel, în pofida legislației stricte, tinerii nu doar că au acces la aceste produse, ci le și folosesc frecvent, inclusiv în instituțiile de învățământ. Un vox populi realizat în contextul Zilei Mondiale Fără Tutun scoate la iveală dimensiunile reale ale acestei crize. Fenomenul ia amploare, iar părinții și societatea trag semnale serioase de alarmă cu privire la cât de accesibile au devenit aceste produse.

„Copiii și minorii le folosesc foarte des. Am și un frate mai mic, care e la școală, la gimnaziu – chiar și în clasa lui deja se folosesc țigări electronice. Părinții le dau bani pentru o plăcintă sau o apă, dar ei…”

„Acum, toți tinerii ăștia de 15, 14, 12, 13 ani stau cu fleacul ăsta în gură, fără să știe ce conține.”

Oamenii mai spun că minorii cumpără vape-uri de unică folosință online. Deși comerțul electronic este interzis, aceștia au acces la produse prin rețele sociale, grupuri de Telegram sau diverse site-uri.

„Am văzut multe site-uri și conturi pe Instagram care vând pufuri cu diferite arome și concentrații.”

„Comanzi online și nu îți cer niciun document de identitate. Pur și simplu îți vând. Poate fi pe Telegram, în cel mai rău caz, sau pe site-uri – sunt mai multe variante.”

„Am impresia că nici nu mai trebuie să mergi la magazin. Există o rețea online, iar acolo sunt băieți care fac business, ca în anii ’90, dar într-un alt format.”

Potrivit respondenților, lipsa controalelor, pedepsele ușoare și vânzătorii nepăsători sunt doar câțiva dintre factorii care alimentează fenomenul.

„Trebuie să luptăm cu rețeaua, trebuie să-i pedepsim pentru că vând minorilor. Cum altfel? N-au voie! Eu sunt lucrător comercial și nu înțeleg cum se poate. Și la mine au venit, dar imediat am întrebat: vârsta? Buletinul? Trebuie sancționați, prinși și amendați!”

„Pentru cei care încalcă legea, pedepsele ar trebui să fie cât mai mari. Eu cred că o singură amendă serioasă e suficientă pentru ca să nu mai repete.”

„Sunt mai ceva ca mierea. Statul e vinovat că le permite să fie vândute.”

Potrivit Serviciului Vamal, în 2023, în Republica Moldova au fost importate 6.500 de litri de lichid pentru vape-uri, iar în 2024 cifra s-a dublat, cea mai mare parte a vânzărilor având loc ilegal. Țigările electronice sunt promovate deschis și agresiv în cel puțin 30 de magazine online, inclusiv pe rețelele sociale precum Instagram, TikTok și Telegram. Tendința a fost confirmată și de controalele efectuate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, în perioada 2022–2023, autoritățile au identificat 1.128 de conturi online care promovau produse din tutun și țigări electronice. În pofida sancțiunilor aplicate, în valoare totală de aproximativ un milion de lei, această practică continuă nestingherită.

#vapeuri #Moldova