Transportul feroviar din Moldova, între viață și moarte! Măsurile economice necesare pentru supraviețuire

Căile Ferate din Moldova (CFM) se află în pragul uneia dintre cele mai grave crize economice din istoria sa. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, problemele sunt cauzate de lipsa finanțării infrastructurii, gestionarea defectuoasă a accizelor plătite de transportatorii feroviari și administrarea inadecvată a resurselor.

„CFM suportă întreținerea căilor ferate, o responsabilitate care ar trebui să revină statului. Această situație afectează grav investițiile necesare în modernizarea infrastructurii și plata salariilor angajaților. Transportatorii feroviari achită anual peste 100 milioane lei pentru accizele motorinei consumate. În loc să fie direcționați spre modernizarea căilor ferate, acești bani sunt folosiți pentru întreținerea drumurilor”, constată Ioniță.

În ultimii 15 ani, CFM a fost privată de circa 1,5 miliarde lei, bani care ar fi trebuit să fie investiți în infrastructură. Rezultatul? Trenuri care circulă cu viteze sub 20 km/h pe anumite segmente și o competitivitate redusă a transportului feroviar. Fără investiții urgente, transportul de marfă și pasageri este grav afectat, ceea ce influențează negativ economia națională. Angajații CFM nu și-au primit salariile la timp, generând nemulțumiri și riscând pierderea personalului specializat.

„Țările vecine investesc masiv în modernizarea transportului feroviar. Moldova riscă să devină irelevantă economic în lipsa unor reforme rapide. Or, soluțiile propuse de Veaceslav Ioniță sunt separarea infrastructurii de activitatea de transport. Statul să preia întreținerea căilor ferate, iar CFM să se ocupe strict de transportul de marfă și pasageri, conform modelelor europene. Cel puțin 80 milioane lei din accizele plătite de transportatorii feroviari trebuie reinvestite în infrastructura feroviară. Guvernul să recunoască investițiile realizate de CFM în infrastructură ca fiind de interes public și să returneze o parte din fonduri pentru a evita colapsul financiar al întreprinderii”, a punctat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#masuri #criză #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Donald Trump a autorizat armata să preia controlul asupra terenurilor de la frontiera dintre SUA şi Mexic, ca parte a eforturilor mai ample ale preşedintelui de a reprima imigraţia ilegală, scrie The Guardian.

Măsura a fost anunţată vineri seară, printr-un memorandum al lui Trump către secretarul de interne Doug Burgum, secretarul apărării Pete Hegseth, secretarul securităţii interne Kristi Noem şi secretarul agriculturii Brooke Rollins, care a subliniat noile politici privind implicarea militară la frontiera de sud a SUA.

Memorandumul, intitulat „Misiunea militară de sigilare a frontierei de sud a Statelor Unite şi de respingere a invaziilor”, permite forţelor armate ale SUA să „îşi asume un rol mai direct” atunci când vine vorba de securizarea frontierei în cauză.

„Frontiera noastră sudică este atacată de o varietate de ameninţări. Complexitatea situaţiei actuale necesită ca armata noastră să îşi asume un rol mai direct în securizarea frontierei noastre sudice decât în trecutul recent”, se afirmă în ordin.

Memorandumul a adăugat că Departamentul Apărării ar trebui să aibă jurisdicţie asupra terenurilor federale, inclusiv asupra Rezervaţiei Roosevelt, o fâşie de teren care se întinde peste California, Arizona şi New Mexico.

Astfel, trupele staţionate acolo ar avea dreptul legal de a reţine imigranţii acuzaţi de încălcarea proprietăţii, iar imigranţii neautorizaţi ar fi reţinuţi până când ar putea fi predaţi agenţilor de imigrare.

Activităţile militare care ar putea fi desfăşurate pe terenuri federale includ „construirea de bariere la frontieră şi amplasarea de echipamente de detectare şi monitorizare”, conform memorandumului. După 45 de zile, Pete Hegseth va evalua „faza iniţială” a ordinului.