Tranzacții mai animate pe piața valutară. Câți dolari și euro au vândut moldovenii la casele de schimb

În luna septembrie 2021, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 90,2%, comparativ cu 79,8% în luna august, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În raport cu luna precedentă, populația a vândut la casele de schimb valutar cu 5,3 milioane USD (+2,3%) mai mult, iar agenții economici au cumpărat cu 27,5 milioane USD (-9,5%) mai puțin. Astfel, populația a vândut la casele de schimb valutar echivalentul a 235,8 mil. USD, iar agenții economici au cumpărat echivalentul a 261,5 mil. USD.

Or, ca urmare volumului mai mare de valută străină cumpărată de business, a BNM a intervenit pe piața interbancară locală, prin vânzări de valută, în volum de 7,2 milioane USD.

În nouă luni ale anului 2021, moldovenii au vândut la casele de schimb valutar echivalentul a 1,9 miliarde USD cu 23% mai mult, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În luna septembrie, leul moldovenesc s-a apreciat, în valori medii, cu 0,5% în raport cu dolarul SUA, până la 17,6484 USD/MDL comparativ cu 17,7357 USD/MDL în luna august. Potrivit valorilor de la finele lunii septembrie, leul s-a apreciat cu 0,2%4 în raport cu dolarul SUA.

Cel mai mult, moldovenii au vândut la casele de schimb euro – 79,7% din total vânzărilor de valută străină.

#valută #schimb #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.