Traseul gazului: De ce Republica Moldova își îndreaptă privirile spre Grecia

După Bulgaria, ce altă țară balcanică urmează la rând să suporte răzbunarea lui Putin, prin instrumentalizarea gazului natural? Țările din sud-estul, dar și cele din nordul Europei s-au văzut în această criză complet dependente de gazul rusesc, mai ales cele care fuseseră legate de Moscova întrucât făcuseră parte din așa-numitul ”bloc socialist”, scriu grecii de la Kathimerini.

În prezent, gazul rusesc continuă să ajungă în țările din sudul Balcanilor printr-o conductă din Ucraina și Moldova, dar și prin Turkish Stream. citează Rador.

Prin Bulgaria, care funcționa ca un hub de tranzit energetic, gazul mergea spre Macedonia de Nord, Serbia și Grecia. Acum însă Bulgaria nu mai primește gaz rusesc după expirarea contractului său cu Gazprom, întrucât a refuzat să plătească în ruble.

Este permis totuși tranzitul prin rețeaua sa către alte țări, cum ar fi Grecia, Serbia, Macedonia de Nord. Însă când vor expira, în perioada imediat următoare, contractele cu Rusia ale țărilor balcanice mai sus menționate și li se va cere să le reînnoiască, atunci vor trebui să negocieze.

Serbia, datorită legăturilor strânse cu Moscova și nefiind membră a UE, ca să fie obligată să respecte sancțiunile, ar putea accepta să plătească în ruble pentru a continua să primească gaz, atâta timp cât Bulgaria va continua să îi permită să-i folosească rețeaua pentru tranzit.

Soluția gazului natural lichefiat din Grecia pentru Moldova

Cu Grecia, care aparține organic de alianța vestică, dar și cu Macedonia de Nord, care este membră a NATO, lucrurile stau altfel. Dacă Moscova insistă cu pretențiile sale legate de modalitatea de plată și dacă nu va exista o soluție europeană pentru această problemă, vor trebui căutate alte surse de aprovizionare, începând cu gazul natural lichefiat.

Așa că toate aceste țări de dincolo de granițele nordice ale Greciei (împreună cu România și Moldova, poate Slovacia, chiar și Ucraina mai târziu) își îndreaptă privirile spre sud, spre terminalul GNL de la Revythousa și mai târziu spre cel de la Alexandroupoli.

„Grecia va fi furnizorul de încredere care le va menține în viață economiile. Grecia acoperă deja nevoile energetice ale Bulgariei după ce fluxul din Rusia a fost întrerupt, iar conform planurilor, conducta care transportă gaz rusesc către Bulgaria prin România și Moldova ar putea fi folosită în sens invers pentru a trimite ulterior gaz de la Alexandroupoli către aceste țări.”, scrie Kathimerini, citat de Rador.

Vladimir Putin a ales să se răzbune pe Bulgaria, fiind cea mai vulnerabilă verigă din NATO, UE şi, în general, cea mai slabă verigă a alianţei occidentale din sud-estul Europei.

Bulgaria este o țară scindată în mod tradițional în pro-occidentali și pro-ruși, iar prăpastia s-a mărit acum odată cu invazia rusă în Ucraina. Guvernul lui Kiril Petkov s-a plasat de partea Occidentului și intenționează să trimită echipament militar în Ucraina.

La polul opus, președintele pro-rus, Rumen Radev, urmează o linie pro-rusă evidentă, la fel ca și Partidul Socialist (fost comunist) care face parte din coaliția de guvernământ și care amenință cu retragerea, ceea ce ar însemna căderea guvernului.

Potrivit analiștilor politici, Moscova încearcă să amplifice această ruptură prin întreruperea gazului, pe de o parte, pentru a pedepsi guvernul de la Sofia și, pe de altă parte, pentru a da o lovitură flancului de sud-est al NATO.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#LNG #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.