Traseul gazului: De ce Republica Moldova își îndreaptă privirile spre Grecia

După Bulgaria, ce altă țară balcanică urmează la rând să suporte răzbunarea lui Putin, prin instrumentalizarea gazului natural? Țările din sud-estul, dar și cele din nordul Europei s-au văzut în această criză complet dependente de gazul rusesc, mai ales cele care fuseseră legate de Moscova întrucât făcuseră parte din așa-numitul ”bloc socialist”, scriu grecii de la Kathimerini.

În prezent, gazul rusesc continuă să ajungă în țările din sudul Balcanilor printr-o conductă din Ucraina și Moldova, dar și prin Turkish Stream. citează Rador.

Prin Bulgaria, care funcționa ca un hub de tranzit energetic, gazul mergea spre Macedonia de Nord, Serbia și Grecia. Acum însă Bulgaria nu mai primește gaz rusesc după expirarea contractului său cu Gazprom, întrucât a refuzat să plătească în ruble.

Este permis totuși tranzitul prin rețeaua sa către alte țări, cum ar fi Grecia, Serbia, Macedonia de Nord. Însă când vor expira, în perioada imediat următoare, contractele cu Rusia ale țărilor balcanice mai sus menționate și li se va cere să le reînnoiască, atunci vor trebui să negocieze.

Serbia, datorită legăturilor strânse cu Moscova și nefiind membră a UE, ca să fie obligată să respecte sancțiunile, ar putea accepta să plătească în ruble pentru a continua să primească gaz, atâta timp cât Bulgaria va continua să îi permită să-i folosească rețeaua pentru tranzit.

Soluția gazului natural lichefiat din Grecia pentru Moldova

Cu Grecia, care aparține organic de alianța vestică, dar și cu Macedonia de Nord, care este membră a NATO, lucrurile stau altfel. Dacă Moscova insistă cu pretențiile sale legate de modalitatea de plată și dacă nu va exista o soluție europeană pentru această problemă, vor trebui căutate alte surse de aprovizionare, începând cu gazul natural lichefiat.

Așa că toate aceste țări de dincolo de granițele nordice ale Greciei (împreună cu România și Moldova, poate Slovacia, chiar și Ucraina mai târziu) își îndreaptă privirile spre sud, spre terminalul GNL de la Revythousa și mai târziu spre cel de la Alexandroupoli.

„Grecia va fi furnizorul de încredere care le va menține în viață economiile. Grecia acoperă deja nevoile energetice ale Bulgariei după ce fluxul din Rusia a fost întrerupt, iar conform planurilor, conducta care transportă gaz rusesc către Bulgaria prin România și Moldova ar putea fi folosită în sens invers pentru a trimite ulterior gaz de la Alexandroupoli către aceste țări.”, scrie Kathimerini, citat de Rador.

Vladimir Putin a ales să se răzbune pe Bulgaria, fiind cea mai vulnerabilă verigă din NATO, UE şi, în general, cea mai slabă verigă a alianţei occidentale din sud-estul Europei.

Bulgaria este o țară scindată în mod tradițional în pro-occidentali și pro-ruși, iar prăpastia s-a mărit acum odată cu invazia rusă în Ucraina. Guvernul lui Kiril Petkov s-a plasat de partea Occidentului și intenționează să trimită echipament militar în Ucraina.

La polul opus, președintele pro-rus, Rumen Radev, urmează o linie pro-rusă evidentă, la fel ca și Partidul Socialist (fost comunist) care face parte din coaliția de guvernământ și care amenință cu retragerea, ceea ce ar însemna căderea guvernului.

Potrivit analiștilor politici, Moscova încearcă să amplifice această ruptură prin întreruperea gazului, pe de o parte, pentru a pedepsi guvernul de la Sofia și, pe de altă parte, pentru a da o lovitură flancului de sud-est al NATO.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#LNG #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.